 Cãsãtoria de convenientã, aducãtoare de cetãtenie UE
• cei mai multi cetãteni strãini care locuiesc în Neamt sînt din tãri din afara Uniunii Europene • moldovencele si turcii s-au îndrãgostit în judet • cãsãtoriile le pot aduce dreptul la liberã circulatie în spatiul Schengen • autoritãtile stau cu ochii în patru pentru a-i identifica si depista cãsãtoriile de convenientã • douã astfel de cazuri au fost descoperite anul trecut si unul în acest an • Cãsãtorii de convenientã sînt si prin judetul Neamt, desi nu se poate spune cã au devenit o modã. Dacã în urmã cu cîtiva ani, vedeam numai în filmele americane ce înseamnã asa ceva, a venit timpul ca si tara noastrã sã fie „rîvnitã“ de cetãtenii strãini, din state care nu sînt membre ale UE. Si asta pentru cã obtinerea unui document de identitate emis de România permite, asa cum se stie, circulatia liberã în tãrile din spatiu Uniunii Europene. Datã fiind aceastã facilitate, unuii strãini au început sã ne dea tîrcoale, scopul final fiind acela de a obtine cetãtenia si, implicit, dreptul la libera circulatie. Cel mai usor, acest lucru poate fi fãcut prin cãsãtorie. Statisticile aratã cã, în judetul Neamt, profilul cetãteanului strãin s-ar încadra în trei mari categorii: femeia provenitã din Republica Moldova (35-45 de ani), cãsãtoritã cu un român; cetãteanul turc (45-55 de ani) cãsãtorit cu o româncã si cetãteanul italian, de regulã pensionar, venit în Neamt pentru a-si cheltui banii. ÃŽntrucît numãrul cãsãtoriilor între cetãteni români si persoane din tãri din afara UE este destul de mare, autoritãtile stau cu ochii în patru pentru a identifica acele cãsãtorii de convenientã, aducãtoare de cetãtenie. Astfel, periodic, asa cum am vãzut si în filme, sotii sînt poftiti la Biroul Imigrãri, unde sînt intervievati. De regulã, întrebãrile au legãturã cu viata partenerului, scopul fiind acela de a afla dacã cei doi locuiesc sau nu împreunã. Se poate spune cã interviurile au dat roade, lucrãtorii Biroului de Strãini Neamt identificînd douã cãsãtorii de convenientã în 2007 si una pînã la sfîrsitul lui mai 2008. „Noi tinem legãtura cu fiecare familie mixtã de acest gen. Periodic, facem interviuri pentru a afla dacã este sau nu o cãsãtorie de convenientã. Ca si în alte state civilizate si la noi astfel de cãsãtorii sînt pedepsite de lege. ÃŽncercãm sã-i depistãm pe cei care doresc, ca în urma unor cãsãtorii, sã obtinã dreptul de sedere în România. Anul trecut am avut douã astfel de cazuri, iar în acest an unu. Este vorba de cetãteni turci si moldoveni. Dacã familiile respective au copii, nu mai este cazul sã tinem aceste interviuri. Acelasi lucru este valabil si în cazul cãsãtoriilor mai vechi de 3 ani. Dacã, în urma interviurilor, considerãm cã sotii mint, luãm decizia de îndepãrtare din tarã a cetãteanului strãin. Decizia poate fi contestatã în termen de 10 zile la Curtea de Apel Bacãu“, a declarat comisarul sef Mihail Sescioreanu, seful Biroului Judetean pentru Imigrãri Neamt.
Trebuie precizat cã numãrul cetãtenilor strãini aflati în evidentele Biroului pentru Imigrãri, a crescut simtitor fatã de anul trecut. La aceastã datã, în judet sînt 763 de strãini, fatã de 583 în urmã cu un an. 255 dintre acestia provin din 15 state membre ale Uniunii Europene, iar din alte 33 de state, 508. Fatã de aceeasi perioadã a anului trecut, numãrul strãinilor din state UE a crescut cu 79. Cei mai multi „stranieri“, care locuiesc în judetul Neamt, provin din Republica Moldova (271), Italia (142), Turcia (92), Ucraina (22), SUA (15) si Siria (16). ÃŽn ceea ce-i priveste pe cei proveniti din state nemembre ale UE, ei se împart în douã categorii. ÃŽn prima se aflã cei cu sedere permanentã, în numãr de 74, iar în cea de-a doua sînt inclusi cei cu sedere temporarã - 493. Majoritatea cetãtenilor strãini, din state nemembre UE, se aflã în judetul Neamt pentru reîntregirea familiei. Este vorba de nu mai putin de 271 de persoane.
|
Autentificare
