 UE TAXEAZÃ INCOMPETENTA CU 3 MILIOANE DE EURO
ÃŽn proiectul de la Agapia
• Uniunea Europeanã a cerut banii înapoi pentru proiectul de la Agapia • acesta trebuia sã fie finalizat în vara anului 2006, însã acest lucru nu s-a întîmplat nici pînã în prezent • proiectul, în valoare de 4.785.000 de euro, a fost finalizat în proportie de 52% • Uniunea Europeanã cere putin peste 3 milioane de euro • primarul Vasile Cucos afirmã cã a primit promisiuni cã proiectul va fi reluat cu finantare de la Guvern • Neputinta si nepãsarea au lovit cumplit proiectul de reabilitare turisticã de la Mãnãstirea Agapia, România fiind nevoitã sã returneze o importantã sumã de bani Uniunii Europene pentru cã lucrãrile nu au fost finalizate la termenul stabilit. La rîndul lui, Guvernul a actionat în judecatã firma Diekat, cîstigãtoarea licitatiei, considerînd cã aceasta este principalul vinovat de cele întîmplate. Informatiile noastre aratã cã procesul se aflã în faza de recurs, dupã ce Diekat a pierdut în primã instantã. Pînã atunci, România va fi bunã de platã. Investigatiile Comisiei Europene în cazul proiectului cu pricina, „Rehabilitation of Agapia Monastery Touristic Area” au stabilit cã România trebuie sã înapoieze Comisiei Europene suma de 3.190.148,05 euro. ÃŽn cazul proiectului de la Agapia, autoritãtile europene au constatat cã problemele identificate tin de incompetentã, dezinteres si, posibil, coruptie. La aceastã concluzie s-a ajuns dupã ce s-a constatat cã lucrãrile din proiect au fost realizate abia pe jumãtate.
„Vreau sã fac mãcar statia de epurare“
Consiliul Local Agapia este beneficiarul acestui proiect si a contribuit cu 11,1% din valoare lui. Banii, o sumã care se învîrte undeva la 2,5 miliarde de lei, reprezentînd cofinantarea Consiliului Local Agapia, au fost obtinuti cu ajutorul unui credit bancar. Cum era si de asteptat, supãrat de toatã aceastã poveste este primarul comunei Agapia, Vasile Cucos. Acesta este nemultumit cã investitia nu a fost realizatã si asteaptã ca promisiunile guvernantilor sã fie puse în practicã. „Chiar astãzi (n.r - vineri, 4 iulie) am discutat la minister si mi s-a promis cã în 3-4 sãptãmîni lucrãrile vor fi reluate. Eu le-am spus cã vreau ca mãcar statia de epurare sã o punem pe picioare. Banii nostri sînt în cont. Nu s-a atins nimeni de ei, asa cã am putea rezolva problema statiei. Nu este bine cã s-a ajuns aici. Eu am tras un semnal de alarmã încã din 2006 si le-am spus celor de la minister sã rezilieze contractul cu Diekat, însã nu m-au ascultat. Mi-au rãspuns cã ce treabã am eu sã cer asa ceva. Acest proiect a avut douã mari lacune. ÃŽn primul rînd, termenul de 1,8 luni a fost foarte scurt, iar în al doilea rînd el nu corespundea nici valoric. Diekat ar fi trebuit sã sesizeze aceste lucruri si sã meargã la renegociere, însã nu s-a întîmplat asa. Doi ani nu s-a lucrat aproape de loc. Proiectul a fost realizat în proprotie de 52% si s-au plãtit aproximativ 2,2 milioane de euro. Fiecare si-a plãtit cota parte, asa cum prevedea contractul. Cum se executa o lucrare, cum se fãcea plata. Bineînteles, dupã ce se fãcea si constatarea pe teren. Acum situatia este incertã. Anul trecut au fost discutii la Comisia Europeanã si s-a stabilit sã se returneze banii. Eu am primit promisiuni de la ministrul Borbely cã proiectul va fi reluat cu finantare de la Guvern. Ar urma ca reabilitarea cãsutelor sã fie preluatã de Ministerul Culturii, iar celelalte investitii de cãtre Ministerul Lucrãrilor Publice si Amenajãrii Teritoriului. Acum am primit iar promisiuni. Vreau sã facem statia de epurare si am discutat si la minister, dar mi-au spus cã lucrãrile vor fi reluate. Asteptãm sã vedem ce o sã se mai întîmple“, a declara primarul Vasile Cucos.
„Monitorul“ a tras primul semnal de alarmã
Povestea tristã a proiectului a fost relatatã pentru prima datã de ziaristii cotidianului „Monitorul“. ÃŽn vara anului 2006, reporterii au constatat la fata locului cã lucrurile nu stau deloc bine, desi termenul de finalizare a lucrãrilor se apropia cu repeziciune. La acea vreme, Luiza Popescu, reprezentant al Delegatiei Uniunii Europene la Bucuresti, care a ajuns la Agapia în urma articolului apãrut în cotidianul „Monitorul“, declara: „A fost un control surprizã la Agapia si am constatat cã nu se miscã nimic acolo. Nu se lucra nici la canalizare, nici la statia de epurare. Numai la cãsute erau vreo 10 muncitori care mai mult stãteau decît munceau. Conform contractului de lucru, proiectul trebuia finalizat pe data de 8 iulie. Am prelungit termenul pînã pe 31 octombrie, cu speranta cã se va face ceva, însã este putin probabil. Au început reabilitarea mai multor cãsute, însã nu au terminat nici una. Consider cã cei de la Diekat nu pot sã realizeze aceastã lucrare. Sînt foarte supãratã pentru cã nu ar fi trebuit sã-i acceptãm. Acolo este mai multã distrugere decît reabilitare; materialele sînt folosite aiurea, iar dacã intri într-o cãsutã te iei cu mîinile de cap. Nu stim ce s-a întîmplat pentru cã societatea Diekat a primit banii la timp. Dacã au ajuns sau nu la firmele care lucreazã în subantreprizã nu stim, pentru cã nu avem control asupra prestatorilor de servicii. Am constatat, de asemenea, cã inginerul societãtii Inocsa mai mult se aflã în concediu la Agapia, decît cu treabã. De cîte ori am fost acolo, nu l-am gasit niciodatã pe santier, iar el ar trebui sã urmãreascã lucrarea 24 de ore din 24”. La putin timp dupã descinderea ziaristilor în zonã, lucrãrile au fost abandonate si contractele reziliate. Asa cum spuneam, între Diekat si autoritãtile române existã un litigiu comercial la Curtea Internationalã de Arbitraj Comercial de la Paris.
|
Autentificare
