Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Iulie 2008
LMMJVSD
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031   
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Opinii 9 Iulie 2008
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

De 0,4 lei sãrãcie

An cu grîu mult. Recolte ametitoare. Primele combine intrate în lanurile din sud au întîlnit opozitia dîrzã a unei armate strînse rînduri-rînduri. Ca-n legendele cu Darius, înotînd în pãdurile de spice de peste Dunãre. Ca-n colindele care vorbesc de paiul „înalt cît trestia“, cu „spicul cît vrabia“. N-am mai vãzut de multi ani asa lanuri compacte, frumoase, neatinse de neghinã si buruianã. Nici porumbul, verde-întunecat, nu absenteazã dintr-o competitie a recoltelor mari. M-am nimerit într-o dimineatã lîngã un lan de floarea-soarelui de lîngã Buzãu, de acolo de unde începe sã urce Moldova. Trezite din noapte si spãlate de roua diminetii, toate talerele cu corola galben-aurie si miezul maroniu deschis primeau binecuvîntarea soarelui. Venind din directia astrului zilei, pe o potecã strãjuitã de flori de drãgaicã, trãiam senzatia cã fetele aurii ale lanului mã privesc. Floarea-soarelui se uita la mine cu o mie de ochi de codanã, iar eu, intimidat, i-am coborît în ierburi si-n pãmînt. Ce înseamnã toatã aceastã bogãtie dintr-un an agricol care îl urmeazã pe cel secetos, arat de inundatii, batjocorit de grindinã, care a fost 2007? Ieri m-am nimerit lîngã unul din putinii fermieri români americani de la noi, doctorul Mihai Petcu, stãpînul celei mai mari ferme de vaci de lapte de lîngã Bucuresti si al unor largi terenuri agricole cultivate, între altele, cu grîu. Primele remorci descãrcau deja în silozuri grîul nou. ÃŽncã umed, încã tînãr, încã înrourat. Vã bucurati de grîu, îi spun doctorului Petcu! E tonic sã ai o asemenea recoltã. Ce se va întîmpla cu ea? Ce va aduce aceastã recoltã tãranului român? Rãspunsul reputatului specialist m-a socat. Sãrãcie, spune el. Anul trecut, kilogramul de grîu era cumpãrat cu zece mii de lei vechi. Acum oferta marilor angrosisti, a panificatorilor este de patru mii lei pe kilogram. ÃŽn lei noi, asta înseamnã o coborîre de la un leu pe kilogram la 0,4 lei. Vã asteptati sã scadã pretul pîinii? Dacã aceasta vã e asteptarea, vã dau o veste rea: vã înselati, spune fermierul Petcu. Asteptati degeaba. Pîinea se va vinde la acelasi pret. Socotesc în cap ce stiu eu despre pîinea din magazin. Niste franzele mici, cu tãrîte sau graham, de circa 250 de grame, costã 12.000 si 16.000 lei vechi. O pîine de un kilogram ar costa deci în jur de 50.000 lei vechi. Cine umflã pretul, cine saltã potul? Fabricantul, probabil, si nu în cele din urmã, negustorul din magazin. Tãranul rãmîne mai departe cu sãrãcia. Istoria îl trage mereu în piept. Recolta mare, spune doctorul Petcu, îl îndeamnã, în lipsa spatiilor de depozitare si pentru a evita riscul degradãrii, sã vîndã repede. Sã vîndã ieftin. Cu alte cuvinte, de 0,4 lei sãrãcie. Tãranul vinde si cumpãrã sãrãcie. Pretul stabilit de marii snapani ai pietei pîinii, din faza grîu si fãinã pînã în faza franzelã, nu acoperã pretul lucrãrilor de arat, discuit, semãnat, fertilizat, ierbicidat si, fireste, pe cel al semintei. Tãranul îsi vinde si cumpãrã sãrãcia. Aceeasi sãrãcie din vremea lui Gheorghiu Dej si Ceausescu, aceeasi sãrãcie din perioada fanariotã, sãrãcia lui lucie si ancestralã. ÃŽl poate salva Guvernul? ÃŽl poate salva Presedintia care organizeazã niste seminarii seci despre scumpirea aberantã a energiei? Românul cumpãrã cea mai scumpã energie din Europa cu toate cã, în mãruntaiele pãmîntului, se mai gãsesc petrol si gaze. Se ieftineste grîul si se scumpeste curentul electric extras din gîrlele nationale. Din Lotru, din Olt, din Arges. Curent extras si din gîrla europeanã a Dunãrii. Se ieftineste grîul, dar nu se ieftineste pîinea. Paradox al tranzitiei sau porcãrie a snapanilor pe care tãranii sînt nevoiti s-o tolereze si s-o înghitã? ÃŽn unii ani, hectarul de grîu produce în jur de o tonã de recoltã. Anul acesta, primele hectare tunse de combine au dat cîte patru si sase tone. Grîu mult cu toate cã jumãtate din cîmpiile române au rãmas necultivate. Grîu cît sã hrãnim toatã Europa. Grîu putin pentru a ne hrãni pãlmasii cîmpului.

Articol afisat de 1395 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Lucian AVRAMESCU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective