 Mesaj straniu, inscriptionat în stîncã
• un mesaj ciudat, inscriptionat pe un perete de stîncã, a fost descoperit, recent, pe Valea Bistritei • profesorul Dumitru Ionitã spune cã este vorba de o stelã megaliticã • literele apartin alfabetului glagolitic si, partial, celui slavon vechi, afirmã profesorul • el mai sustine cã un mesaj asemãnãtor a fost descoperit la Basarabi în judetul Constanta • Profesorul Dumitru Ionitã, din comuna Farcasa, cunoscut istoric si colectionar nemtean, cu trei doctorate în istorie, filosofie si drept international, a descoperit recent un mesaj ciudat inscriptionat pe o bucatã de stîncã. Profesorul este de pãrere cã descoperirea, fãcutã în muntii Neamtului, pe Valea Bistritei, reprezintã imensa „stelã megaliticã“. Aceasta este inscriptionatã cu un amestec de simboluri misterioase si de litere care ar apartine, dupã cum afirmã profesorul Ionitã, unui alfabet vechi de peste o mie de ani. „Dupã cum se vede si din poze, stela megaliticã este incizatã cu o scriere care se deruleazã pe registre semicirculare, iar simbolurile, precum si literele apartin alfabetului glagolitic si, partial, celui slavon vechi. Dimensiunea literelor variazã între 10 si 15 centimetri“, a declarat Dumitru Ionitã. Ca bun cunoscãtor al istoriei, profesorul afirmã cã descoperiri asemãnãtoare au mai fost fãcute la Basarabi în Constanta si în insula greceascã Creta. El crede cã inscriptia ar putea elucida aspecte desobite în ceea ce priveste istoria veche a României.
„Scrierea glagoliticã a apãrut în secolul al IX-lea, fiind un amestec de litere grecesti si arabe. Primii care au folosit alfabetul glagolitic au fost fratii Chiril si Metodiu, în jurul anului 800, care l-au adaptat limbii slavone, transformîndu-l în cunoscutul alfabet chirilic, pe care l-au utilizat, mai apoi, pentru a traduce Scriptura si Liturghia din limbile greacã si latinã. ÃŽn cazul stelei megalitice descoperite în muntii Neamtului, lucrurile sînt însã mai complicate pentru cã literele glagolitice sînt însotite de simboluri misterioase, formînd mesaje de sine stãtãtoare. ÃŽn opinia mea, faptul ar putea fi explicat prin aceea cã, în urmã cu peste o mie de ani, locuitorii acestor tinuturi au încercat sã îmbine alfabetul glagolitic, care tocmai se rãspîndea, cu propria lor formã de exprimare scrisã, datînd de pe vremea dacilor. O descoperire asemãnãtoare a fost fãcutã la Basarabi, judetul Constanta, datatã 943 si într-un masiv muntos din Creta. Descifrarea acestor grupuri de litere, ce contin un mesaj evident ar putea elucida aspecte inedite cu privire la istoria veche a României, inclusiv despre întemeierea statului moldav“, a declarat profesorul Ionitã.
Descoperirile lui Dumitru Ionitã au fost apreciate de cãtre istorici si nu numai. Nu de mult, profesorul din Farcasa, a descoperit un craniu pietrificat ce are o formã bizarã, care îl apropie de un ipotetic craniu de extraterestru. În opinia sa, obiectul este relativ identic cu cel de la Roxwell (SUA), descoperit în anul 1967. În locul unde a fost descoperit, au mai fost gãsite circa 300 de tãblite din lut ars, aproape jumãtate dintre acestea purtînd însemnele protoliterate - celebrele tãblite de la Vadu Rãu. O altã descoperire a profesorului este sigiliul din aur al domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
|
Autentificare
