 GREU TRIBUT PLÃTIT SIRETULUI
• locuitorii din satele de pe malurile Siretului si o parte a Romanului au fost evacuati • cele mai afectate localitãti sînt Doljesti, Ion Creangã, Horia, Gîdinti, Tãmãseni, Sagna si cartierul romascan Nicolae Bãlcescu • autoritãtile si-au pus speranta în Digul Rãchiteni, dar a cedat cel de la Mircesti, la Iasi, în amonte • ieri dupã-amiazã începuse evacuarea satelor Tãmãseni si Adjudeni • pînã luni dimineatã, fuseserã evacuate peste 4.000 de persoane • inundate erau circa 300 de locuinte • Judetul Neamt, în zona Roman, plãteste greu tribut revãrsãrii Siretului în urmã rãmînînd case într-o rînã, ori care s-au topit efectiv, oameni care si-au petrecut noptile sub alte acoperisuri decît cele proprii, animale scoase de nevoie din bãtãturã etc. Si inventarul pagubelor încã n-a fost stabilit. Grav afectate sînt localitãtile Doljesti, Ion Creangã, Sagna, Horia, Gîdinti, Tãmãseni, Adjudeni si cartierul Nicolae Bãlcescu din Roman. Luni, 28 iulie, situatia caselor inundate si a populatiei evacuate arãta cã douã case din Doljesti fuseserã distruse, 165 inundate (61 din Ion Creangã, 100 din Doljesti si una din Horia), 11 case erau în pericol de prãbusire (10 la Doljesti si una la Horia), 90 de locuinte erau avariate, 130 de anexe erau afectate (110 la Doljesti, 17 la Gîdinti si trei la Horia), 4.027 de persoane se autoevacuaserã (2.900 din Doljesti, 750 din Tãmãseni si 377 din Sagna), 454 de oameni fuseserã evacuati (285 din Doljesti, 82 din Tãmãseni, 17 din Sagna, 30 din Roman, 8 din Horia si 32 din Ion Creangã) si erau în plan pentru a fi evacuate, în caz de nevoie, alte 4.067, din care 140 din Ion Creangã, 200 din Horia, 478 din Gîdinti, 64 din Sagna si 3.185 din Doljesti. 2.649 de animale au fost evacuate, cele mai multe - 1.525, din Ion Creangã. Situatia a fost monitorizatã în permanentã de prefectul Toader Mocanu, împreunã cu specialisii Inspectoratului pentru Situatii de Urgentã, Sistemului de Gospodãrire a Apelor si cu autoritãtile locale din zonã. Pentru modul cum s-au comportat toti cei prinsi în aceastã activitate de coordonare a adus felicitãri si Vasile Pruteanu, presedintele CJ Neamt.
Cu ochii pe digul de la Rãchiteni
Pe tot parcursul noptii de duminicã spre luni, a fost monitorizat digul de la Rãchiteni, care a rezistat la debitul de 1.856 mc/secundã, cît era si ieri dimineatã si dupã cum apreciau specialistii, nu avea sã scadã mai devreme de 3-4 ore. Vîrful de viiturã de la Nicolae Bãlcescu se asteapta ieri dupã-amiazã, aproximativ la acelasi debit de 1.850 mc/secundã, cu circa 250 de mc/secundã mai mare fatã de cît era în prima parte a zilei. Duminicã si în noaptea ce a urmat, doi kilometri de dig din comuna Gîdinti au fost supraînãltati cu un metru cu saci plini cu nisip, pentru a fi protejat cartierul Bãlcescu. De asemenea, pentru încã 1,5 km pentru supraînãltarea acestui dig, în loc de saci, s-a comandat la Directia Apelor Siret Bacãu un dig gonflabil.
Dig rupt la Mircesti, evacuãri la Adjudeni si Tãmãseni
O parte din satele Adjudeni si Tãmãseni si a cartierului Nicolae Bãlcescu din Roman au fost evacuate ieri dupã amiazã, în pericol fiind circa 10.000 de oameni, urmare a ruperii unui dig, la Mircesti, judetul Iasi. Autoritãtile dau asigurãri cã sînt solutii pentru cazarea sinistratilor, cea mai mare problemã rãmînînd „
încãpãtînarea“ oamenilor de a se desprinde de toatã agoniseala. Cu toate cã lucrãtorii Inspectoratului pentru Situatii de Urgentã „Petrodava“ si sute de voluntari au muncit zi si noapte sã salveze digul de la Rãchiteni, inevitabilul s-a produs... în altã parte, la Mircesti. La ora închiderii editiei, începuse „marea evacuare“, la care au participat inclusiv trupele speciale ale Politiei, din cauza opozitiei cetãtenilor. „ÃŽntr-adevãr, s-a început evacuarea satelor Adjudeni si Tãmãseni (circa 900 de persoane - n.r.) Pentru început vor fi pusi la adãpost oamenii din zonele inundabile. Acesti oameni vor fi cazati la scoala din Adjudeni si la Grãdinita Misionarã de pe lîngã bisericã. ÃŽn localitatea Tãmãseni vor fi folosite noua grãdinitã datã în folosintã acum cîteva luni si scoala din localitate, spatiile fiind suficiente pentru cazarea temporarã a oamenilor. Ceilalti vor fi în asteptare, pentru a fi evacuati, în cazul în care lucrurile ar lua o întorsãturã nedoritã pentru noi. Nu as putea aprecia cîti oameni vor fi evacuati, însã, dacã va fi necesar, întreaga populatie a comunei, care numãrã 9.300 de suflete va fi asiguratã“, a declarat Stefan Lucaci, viceprimarul din Tãmãseni. Problema cea mai mare o reprezenta venirea apelor „prin spatele“ celor care încercau sã o stãvileascã. „Am plecat cu totii de pe digul din Rãchiteni, retrãgînd utilajele si pe cei 200 de oameni care ne-au ajutat. Urmeazã o amplã actiune de evacuare, cu prioritate în zonele cele mai joase“, a declarat cãpitanul Iulian Jugan, purtãtorul de cuvînt al ISU Neamt.
Izolati de ape
Astfel, zeci de case distruse ori pe cale sã se dãrîme, apã în sute de gospodãrii, sate izolate, oameni fugari cu „ce aveau pe ei“ în zonele cele mai înalte si un Siret din ce în ce mai amenintãtor reprezentau imaginea zonei municipiului Roman ieri, 28 iulie, la cea mai mare viiturã din istoria cunoscutã. Orasul fusese „interzis“ pe o serie dintre cãile de acces cele mai importante - cãtre Vaslui, Ion Creangã si Sagna, multe sate rãmînînd, de asemenea, fãrã legãturã cu municipiul. „Bãtãlia“ a fost datã, ca în fiecare moment al ultimelor trei zile, la digul de la Rãchiteni, unde cadrele ISU, cu sprijinul a sute de voluntari din comuna Tãmãseni, au încercat cu folos (dar ce folos!) sã salveze orasul si satele din amonte, în special de pe malul drept al rîului, de nenorocire. La „poarta orasului“ dinspre Gîdinti era o luptã la fel de mare, impunîndu-se inclusiv montarea unui dig gonflabil, adus de urgentã de la Bacãu. Dupã confluenta cu Moldova situatia tindea sã devinã si mai dramaticã, apa depãsind nivelul soselelor si intrînd violent în curtile oamenilor. Autoritãtile, pornind de la cele locale si judetene, prefect sau seful ISU si pînã la cele centrale - ministrul Mediului si Dezvoltãrii Durabile - au „frãmîntat“ noroiul digului de la Rãchiteni, privind cu îngrijorare subrezirea stãvilarului. Sperantele se legau de digul „cheie“, ridicat la aproximativ 30 de metri de cel principal, lîngã care apa se aduna, siroind printre sacii cu nisip adusi în scop de protectie. ÃŽn toatã zona din aval, lumea trãia cu spaima cã va pierde totul. „Nu mai stiu ce sã cred. Ni s-a spus sã plecãm, dar nu putem sã lãsãm totul de izbeliste, mai ales cã am muncit, alãturi de copii, sã construim ceva. Dacã vine apa mare, o sã fugim, sã ne salvãm, pînã atunci rãmînem sã vedem ce se întîmplã“, a spus Tereza Dancã, din Adjudeni, comuna Tãmãseni. Oamenii de „dupã confluentã“ erau la fel de speriati. „A venit apa peste sosea, aproape de podul de la Gîdinti si, din moment în moment, ne asteptãm sã intre în sat. Mai sînt 30-40 de centimetri. Doamne fereste, nu am vãzut asa ceva. Noi am avea unde sã mergem, dar ce facem cu animalele?“, se plîngea Ileana Voicu, din comuna Horia. ÃŽn Roman, de asemenea, nimeni nu mai credea cã „este de glumã“. ÃŽn zona podului spre Gîdinti, apa se ridicase cu cîteva zeci de centimetri
deasupra nivelului strãzii principale, Bogdan Dragos. Ea depãsise cu mai bine de „un stat de om“ si nivelul celei din iazul fostului subprefect, Valentin Dãnãilã. „Nu cred cã o sã vinã viitura pînã la noi. Oricum, cine pleacã de acasã si sã lase sã vinã hotii? Sînt anii nostri de muncã, de ce sã îi lãsãm la voia sortii?“, s-a lamentat romascanca Maria Popa.
Foarte grav
Douã sate, Buruienesti si Rotunda, din comuna Doljesti, au fost printre primele evacuate si lãsate pradã apelor ce au nãvãlit în toate gospodãriile. 3.200 de persoane au rãmas fãrã adãpost, fiind cazate, încã din noaptea de 27 spre 28 iulie, în corturi, biserici si scoli. „Satul Rotunda este sub apã în proportie de 95%, iar Buruienestii, de 80-90%. Situatia este dramaticã si am cerut sprijinul Prefecturii pentru un ajutor cu alimente si apã mineralã. Totul este înconjurat de apã. Oamenii au acceptat cu greu ideea de a-si pãrãsi locuintele si o parte din cei 1.200 de sãteni din Rotunda au fost cazati la Scoala Doljesti, iar restul într-o tabãrã de corturi, pe dealuri. Acestia sperã ca apele sã scadã si sã se întoarcã la agoniseala lor de o viatã. Perspectivele sînt sumbre, multi dintre acestia, probabil, nu vor mai avea acoperis deasupra capului. Acesti oameni peste care s-a abãtut nãpasta vor fi despãgubiti, însã pînã atunci va mai dura“, a declarat Gheorghe Cojocaru, primarul comunei Doljesti. O parte din cei 2.000 de oameni evacuati din Buruienesti au ales ca loc de refugiu „Casa Domnului“ în speranta cã acolo vor fi ocrotiti si de alte necazuri. Ceilalti au mers pe la Scoala din Doljesti, rude, cunoscuti sau pe la oameni cu suflet. ÃŽn comuna Ion Creangã, Siretul a lovit nemilos, în special în satul Recea, unde 62 de case au fost inundate. Multe dintre acestea se vor nãrui, fiind construite din chirpici. Voluntarii Serviciului pentru Situatii de Urgentã din comunã au evacuat, în plinã noapte, oameni, cu tot cu mobilã si animale. „ÃŽn localitatea Ion Creangã au fost evacuate 12 gospodãrii în care apele Siretului au nãvãlit. La podul de la Ion Creangã, de peste Siret, apa iesitã din matcã a inundat Drumul Judetean 207 C, de o parte si de alta a constructiei care încã rezistã“, a precizat Petricã Prichici, primarul comunei Ion Creangã. ÃŽn comuna Sagna, apa urma sã ocupe satul Lutca, evacuat si el în întregime. Podul peste Siret, destul de subrezit, încã rezistã presiunii crescute a apelor.
Autoritãtile alertate
Ministrul Mediului si Dezvoltãrii Durabile, Attila Korodi, declara cã este multumit de modul în care fortele de interventie si-au arãtat eficacitatea, înainte ca neprevãzutul sã se întîmple. Digul de la Rãchiteni a rezistat cu eforturi eroice ale voluntarilor si militarilor de la unitãtile ISU din tot judetul Neamt (cu toate cã ne referim la zona Iasiului). „Trecem prin vîrful de viiturã, desi existã o serie de irizatii (fisuri) în primul dig. Oricum, existã si digul cheie, mai în spate, care aratã bine. Trebuie sã facem în asa fel încît sã «tranzitãm» apele spre Roman. Ne ajutã mult si o investitie realizatã acum doi ani, prin «tãierea» acestui cot“, spunea ministrul Korodi. Toader Mocanu, prefectul de Neamt, se declara si el încrezãtor cã digul va rezista. Asa a fost, cît s-a putut sta la interventie, pînã ca zona Mircesti sã creeze problemele. „Pentru Roman a fost adus, în prima zi a sãptãmînii, de dimineatã, un dig gonflabil de la Bacãu. Acesta, în lungime de 1,5 kilometri, trebuie sã protejeze Cartierul Nicolae Bãlcescu. Au fost evacuati oameni din mai multe sate din aval, o serie de case au fost distruse si altele stau sã cadã. Noi facem eforturi sã nu pierdem digul de la Rãchiteni si pe asta ne axãm“, declara prefectul Toader Mocanu. De mentionat cã în aceeasi zonã îsi anuntase din nou prezenta si seful Ministerului Internelor si Reformei Administrative, Cristian David.
Si fãrã curent electric
E-On Moldova Distributie a oprit, în mod deliberat, alimentarea cu energie electricã din localitãtile afectate de inundatii, cît si din cele conectate pe linia de transport supusã intemperiilor. „Linia electricã aerienã de medie tensiune a fost scoasã total din functiune si, astfel, 76 posturi de transformare au rãmas nealimentate. ÃŽn aceastã situatie se gãsesc consumatori din comunele Tãmãseni, Stãnita, Sagna, Doljesti, Gîdinti, Bîra si Boghicea. Aceastã linie a fost scoasã voit de sub tensiune, pentru a preîntimpina posibilele accidente prin electrocutare în zonele inundate“, a transmis Departamentul de Comunicare al E-On Distributie Moldova. ÃŽn aceste localitãti, alimentarea cu energie electricã va fi restabilitã doar dupã ce pericolul inundatiilor va trece si dupã ce vor fi evaluate si remediate eventualele distrugeri ce se pot ivi ca urmare a calamintãtilor.
|
Autentificare
