 VENEA BÃSESCU PE SIRET
Presedintele ca sprijin moral
• presedintele Bãsescu a descins ieri la Tãmãseni • seful statului a încercat sã destindã atmosfera în stilul sãu inconfundabil • l-a încurajat pe un bãrbat care nu-si putea stãpîni lacrimile, lîngã remorca în care îsi pusese bruma de lucruri: „Hai, mãi, cã esti bãrbat în toatã firea... Am mai plîns si eu, dar asta este, ha... ha...“ • un sãtean l-a apostrofat cu apelativul „Comunistule“ • în zona Roman situatia este dramaticã • Adjudenii si Tãmãsenii sînt sub ape • Lutca era pustie • aproximativ 7.500 de persoane au fost evacuate • Cea mai mare viiturã din istoria cunoscutã, care a venit pe rîul Siret, a fãcut ravagii, asa cum prognozau oficialitãtile, în zona Roman. Cel mai tare au fost lovite, marti, 29 iulie, satele Adjudeni si Tãmãseni, „la rînd“ fiind Lutca si cartierul Nicolae Bãlcescu, din oras. Sinistratii au „luat foc“ din cauza faptului cã, asa cum au afirmat oficialitãtile judetene, suvoaiele au pornit dintr-o gaurã practicatã în dig, în zona Mircesti - Iasi, de vecinii de judet. Sãtenii din Tãmãseni s-au revoltat si din cauza unui sant de scurgere fãcut în mijlocul unui drum, care a izolat zeci de gospodãrii din mai multe zone ale satului, în ciuda asigurãrilor autoritãtilor cã asa trebuia procedat. Asa se face cã, în plin Cod rosu, prelungit pînã astãzi, 30 iulie, cele trei localitãti în cauzã au fost evacuate, cifra persoanelor nevoite sã plece din case apropiindu-se de 8.000. Situatia rãmãsese dramaticã si pe malul drept al Siretului, în zona Doljesti, unde fuseserã duse motopompe pentru scoaterea apei din casele inundate. ÃŽn aval de confluenta cu Moldova, de asemenea, bilantul pagubelor se „îngrosa“. Au existat, mai mult, clare disfunctionalitãti în gestionarea problemei, oamenii scosi din case de pericol rãmînînd fãrã apã si alimente pînã ieri la amiazã. Este adevãrat cã unii n-au vrut sã se depãrteze prea tare de case, dar altii au trebuit salvati cu bãrcile sau trecuti prin suvoaie în cupa wolelor. ÃŽn plus, situatia va mai dura, podurile de la Roman spre Sagna si Gîdinti rãmînînd închise.
Bãsescu, la Tãmãseni
Presedintele României, Traian Bãsescu, a aterizat în jurul orei 13.30, cu elicopterul, aproape de digul rîului Siret, la iesirea din Roman spre Gîdinti. ÃŽn prezenta prefectului Toader Mocanu, a presedintelui Consiliului Judetean, Vasile Pruteanu, a primarului din Roman, a comandantului Politiei si a sefului ISU, colonel Ioan Niticã, coloana oficialã a luat drumul Tãmãsenilor. Seful statului a fost imediat înconjurat de sãtenii nemultumiti. Principalele ofuri ale oamenilor erau legate de faptul cã autoritãtile din judetul Iasi nu au protejat bine digul de la Mircesti, care a cedat si le-a fãcut atîtea probleme. ÃŽn plus, sãtenii se plîngeau chiar cã ar fi fost distrus controlat un dig. „Cum noi am putut sã stãm trei zile pe rîu, la Rãchiteni, în alt judet, la încãrcat saci si sã tinem situatia sub control, asa puteau face si ei. Primarul nostru si echipe de aici chiar au vrut sã meargã acolo, ca sprijin. Ei sînt vinovatii“, spuneau oamenii. Presedintele Traian Bãsescu a spus clar, cã deocamdatã nu este momentul pentru a cãuta vinovati, eforturile trebuind canalizate pe rezolvarea situatiei. Apa înghitise complet satul Adjudeni si, printr-un canal tãiat de autoritãti peste soseaua principalã, împãrtise Tãmãseniul în douã. La ora sosirii presedintelui era în plinã desfãsurare actiunea de salvare a persoanelor rãmase în zone periculoase, la care participau lucrãtorii ISU, politisti (inclusiv trupele DPIR), jandarmi, militari si voluntari. Traian Bãsescu a încãltat cizmele de cauciuc si a intrat în puhoi, pînã unde se putea, stînd în continuare de vorbã cu oamenii. „Unde dormim? Ce se va întîmpla pînã la urmã, cu noi? Cine ne pãzeste bunurile dacã plecãm? Vom primi despãgubiri?“, erau întrebãrile cel mai adesea auzite de la sãtenii revoltati. „ÃŽn primul rînd trebuie sã stati sã se «tragã» apa. Nu trebuie sã vã grãbiti sã mergeti în case, pentru cã este pericol. Jandarmii vã pãzesc iar autoritãtile fac eforturi pentru a fi în sigurantã. Desigur, Guvernul vã va despãgubi“, le-a spus celor de fatã presedintele Bãsescu. Nu au lipsit nici momentele mai tensionate, un sãtean profitînd de moment pentru a-i aminti sefului statului cã a fost membru PCR, strigîndu-i „Comunistule!“. ÃŽn huiduielile consãtenilor, respectivul a fost îndepãrtat cu cîtiva dupaci dupã ceafã, Traian Bãsescu multumindu-se sã-i spunã doar cã „face bolsevism“ si cã nu este momentul pentru discutii politice.
Sprijin, despãgubiri si o glumitã
Presedintele României a tinut sã îi asigure încã o datã pe sinistrati de sprijinul autoritãtilor, sfãtuindu-i pe oameni sã nu mai rãmînã sub cerul liber. Oficialii nemteni, primarul comunei si edilul sef al Romanului au precizat cã au fost identificate spatii suficiente, inclusiv în comunele Cordun si Sãbãoani pentru adãpostirea celor în nevoie. De asemenea, si la Sala Polivalentã din oras sau în institutiile de învãtãmînt din oras se mai gãseau locuri de cazare provizorii. Traian Bãsescu a oprit si în „tabãra ad-hoc“ de la iesirea din sat cãtre Roman, fiind impresionat de povestea Mariei Chihalãu, mamã a opt copii, care ar fi trebuit sã se adãposteascã, pentru a treia noapte consecutiv, sub niste celofane. Vasile Pruteanu si-a notat imediat datele femeii, spunîndu-i cã va fi prima sprijinitã, mai ales cã ploaia ameninta din nou. O bãtrînicã s-a plîns presedintelui de lipsa de solidaritate a semenilor, care nici nu au vrut sã o ia „la ocazie“ pînã într-o zonã mai sigurã. Traian Bãsescu a încercat sã destindã atmosfera în stilul sãu inconfundabil. Acesta l-a „încurajat“ pe un bãrbat care nu-si putea stãpîni lacrimile, lîngã remorca în care îsi pusese bruma de lucruri: „Hai, mãi, cã esti bãrbat în toatã firea... Am mai plîns si eu, dar asta este, ha... ha...“, a afirmat seful statului, fãcînd, probabil, o aluzie la momentul în care si-a anuntat candidatura. De la Tãmãseni acesta a plecat spre Bacãu, unde situatia era, de asemenea, dramaticã. „Nu mai trebuie sã stati aici, trebuie sã mergeti în spatiile care vã vor fi puse la dispozitie. Vine noaptea si s-ar putea sã plouã. Veti mai suferi o zi, douã, o lunã, douã, dar apoi le vom face pe toate. Trebuie sã rãzbatem“, a conchis presedintele Traian Bãsescu.
Drame
Tatiana Fãrcãsel si copiii sãi asteptau deznodãmîntul dramaticei situatii pe un petic de umbrã, chiar la iesirea din satul Tãmãseni, înainte ca înaltul oaspete sã ajungã în zonã. „Ne-au evacuat luni noaptea, pe la ora 22 si nu avem unde sã ne ducem. Nu ne-a dat nimeni nimic, de mîncare si apã am cumpãrat din banii nostri. Nu pot sã-mi dau seama ce o sã se întîmple cu noi, cum o vrea Dumnezeu“, a spus Tatiana Fãrcãsel. Iosif Antochi reusise sã ajungã în zona sigurã împreunã cu cinci dintre cei sase copii. Unul dintre fii, în vîrstã de 15 ani, rãmãsese acasã, bãrbatul luînd legãtura cu autoritãtile pentru a-l scoate din pericol cu barca. „ÃŽn unele zone, apa a ajuns cît casele. Viitura cea mai mare a sosit pe la ora 11 noaptea, iar de atunci suvoaiele au tot crescut. Noaptea ne-am adãpostit la scoalã iar acum, pe luminã, am iesit din sat“, a declarat Iosif Antochi. Petru Donea era revoltat de faptul cã nu s-a putut face nimic pentru a fi preîntîmpinat dezastrul. „Toatã lumea asta a ajuns pe stradã. Chiar nu se putea face nimic? De ce nu s-a protejat digul la Iasi“, s-a lamentat bãrbatul din Tãmãseni. Cu toate cã situatia începuse sã devinã periculoasã încã de sîmbãta trecutã, cînd au avut loc primele evacuãri, multi sãteni refugiati pe dealurile dinspre soseaua europeanã au fost mai mult „pe cont propriu“. Isidor Ghiuzan, sinistrat încã de la prima viiturã, avea o opinie cu totul originalã asupra a ceea ce se întîmpla. „Noi sîntem de vinã pentru toate astea, deoarece sîntem pãcãtosi. ÃŽn special tineretul este destrãbãlat. Chiar le-am spus si copiilor mei cã, dacã va veni «potopul», de la Tãmãseni începe, sigur! Bãietii au plecat pe deal la Traian, iar eu am venit cu vaca, femeia, calul si cãruta la drumul spre Roman. Nici nu vreau sã mã gîndesc ce este acasã, mai ales cã mi-am lãsat în cotet 11 porci. Numai Dumnezeu ne mai poate ajuta. ÃŽn altcineva, nu mai avem pentru ce crede“, s-a destãinuit Isidor Ghiuzan. La cîtiva metri de atelajul acestuia, un alt bãtrîn, Mihai Antonicã, se chinuia sã mulgã o vãcutã costelivã, într-o jumãtate de pet de la bere.
„Trebuie sã mîncãm si noi ceva“, a spus, fãcînd un semn a lehamite, tãmãseneanul.
Muncã în zadar
„ÃŽn comunã au fost evacuate peste 1.500 de locuinte. Locuitorii satelor Adjudeni si Tãmãseni au fost evacuati pînã tîrziu, încã din noaptea de 28 spre 29 iulie. Ruperea digului de la Mircesti a cãzut într-un moment în care am crezut cã am scãpat. Munca oamenilor pentru realizarea a douã diguri de apãrare a fost în zadar din cauzã cã apele au pãtruns prin «Ã®nvãluire» prin comuna Rãchiteni. Ne vom asigura ca toti evacuatii cazati în scoli si grãdinite sã primeascã alimente si apã“, a declarat Ironim Andrici, primarul comunei Tãmãseni. Aflat în Tãmãseni, în fata drumului „rupt intentionat“ în dupã-amiaza zilei de 29 iulie, în scopul protejãrii unei pãrti a localitãtii Tãmãseni, Vasile Pruteanu, presedintele Consiliului Judetean Neamt a declarat: „Unii au dorit sã se spargã acest drum, altii nu. ÃŽnsã va fi necesar sã redãm circulatiei aceastã cale de rulare, pentru a se putea intra cu Salvarea si cu alimente în zonele unde sînt cazati oamenii evacuati. ÃŽn acest scop, au fost aduse douã tuburi de beton, pentru a lãsa loc si apelor sã se scurgã. Gestionãm întreaga situatie. Mai greu este acum la Lutca, unde 470 de oameni au fost evacuati si se asteaptã ca apa sã creascã. ÃŽn toate comunele afectate de inundatii au fost evacuate 6.900 de persoane, pentru care s-au gãsit locatii pentru cazare pînã la intrarea în normalitate“.
Lutca, pustie
Satul Lutca, din comuna Sagna, arãta ca dupã o catastrofã biologicã, rar puteai vedea cîte un om pe ulitele patrulate de jandarmi. Cu toate acestea, unii dintre localnici, încurajati de faptul cã apa scãdea la marginea digului (dar puhoaiele trebuiau sã vinã prin spatele lui, n.red.), refuzau sã plece, riscînd sã fie „luati pe sus“. „Pînã la urmã si la urmã, o sã mã sui pe vila feciorului. Am plecat de acasã de sîmbãta trecutã si acum am revenit. Pe aici pe la noi sînt multe canale care pot prelua apa, plus cã avem si balta din sat. Pînã la urmã dau si iscãliturã cã nu vreau sã plec, pe propria rãspundere. Totusi, nu am doi ani si, dacã o sã vãd cã situatia va fi gravã, o sã apelez la copii sã mã ia la ei“, a spus Maria Oancea. O parte a consãtenilor acesteia, care nu au avut rude sã-i ia în spatiu, au trebuit sã meargã la Roman, cu autobuzele puse la dispozitie de autoritãti, fiind cazate la Sala Polivalentã. Ieri, 29 iulie, la orele amiezii, aici ajunseserã 16 sinistrati, de toate vîrstele. Irina Mazilu, mamã a trei copii, a spus cã acolo e mai bine decît sub cerul liber. Pentru persoanele în nevoie, dintre care unele cu probleme de sãnãtate (inclusiv un bãrbat infirm de ambele picioare, n.red.) au fost asigurate conditii minime, romascanii cu suflet mare începînd sã le aducã ajutoare. ÃŽn plus, sinistratii au avut parte si de mîncare caldã de la un restaurant din oras. Totusi, multi oameni din Lutca rãmãseserã aproape de sat, pe o zonã mai înaltã, alãturi de animalele care le aduc singurele venituri. Satul, conform declaratiilor primarului Gheorghe Iacob, a fost scãpat de sub control. „Au fost evacuate persoanele de acolo de patru ori. Mai avem si acum 10 oameni încãpãtînati care n-au putut fi evacuati nici de jandarmi si nici de politisti. Au fost pãrãsite 186 de gospodãrii, iar 458 de oameni au fost cazati la Scoala Sagna, o parte, iar o parte la Sala Polivalentã Roman, iar animalele sãtenilor au fost duse în Oborul din Roman, sub pazã“, a spus primarul Gheorghe Iacob.
Peste tot probleme
ÃŽn comuna Ion Creangã, 82 de case au fost inundate dintre care circa 20 de locuinte din chirpici s-au înmuiat si au fost luate de ape. Apa a ajuns în satul Recea în unele zone la 70 de centimetri sub grinzile podurilor caselor. „Oamenii evacuati au fost cazati la Scoala din Ion Creangã si au primit hranã si apã. Mai grav este însã faptul cã viitura a decopertat drumul judetean DJ 207 C pe o portiune de circa 200 de metri. Vor fi luate mãsuri de umplere a golului lãsat de ape pentru a aduce si aceastã portiune la nivelul drumului propriu-zis. Circulatia este anevoioasã si se desfãsoarã «pe un fir»“, a declarat Petricã Prichici, primarul comunei Ion Creangã. Si în comuna Doljesti, satele Rotunda si Buruienesti au rãmas pradã furiei Siretului, dupã ce peste 3.200 de oamenii au fost evacuati voit sau nevoit de autoritãti, pompieri si jandarmi. Acestia au fost într-o tabãrã de corturi pe dealuri si în scoala de la Doljesti. Alti cîtiva localnici din Buruienesti, refugiati în clopotnita bisericii, au fost evacuati cu forta.
7.481 de persoane evacuate
Urmele lãsate de ploi în judetul Neamt, în zona municipiului Roman, sînt greu de sters. Circa 7.500 de oameni sînt în aceste zile greu pusi la încercare, agoniseala lor ducîndu-se, la propriu, pe apã. Ieri, situatia caselor inundate si a populatiei evacuate, pe localitãti, se înrãutãtise fatã de ceea ce se înregistrase cu o searã înainte. Astfel, dacã luni seara, erau distruse cinci case, peste noapte, numãrul lor a crescut la 11. Numãrul celor în pericol de prãbusire a crescut semnificativ, de la 16 la 122, iar al celor afectate a ajuns la 439, de la 364. Anexele afectate au rãmas circa 150, iar cele distruse s-au înmultit de la 6 la 15. Numãrul persoanelor evacuate era de 7.481, din care 2.792 si-au pãrãsit locuintele în noaptea de luni spre marti.
|
Autentificare
