Victimele „Siretului mare“
• sãtenii din Recea, ale cãror case s-au dãrîmat, au nevoie de ajutor la fel de mult ca si sinistratii din Tãmãseni-Adjudeni sau Doljesti • un bãrbat care se chinuia de doi ani sã-si facã o casã, a rãmas pe drumuri si fãrã surse de venit • spre Ion Creangã - Icusesti nu se circulã decît cu masini mici • autoritãtile fac rapoarte de evaluare a pagubelor • „Siretul mare“, asa cum romascanii si sãtenii din comunele limitrofe denumesc parcursul rîului din aval de confluenta cu Moldova a lãsat în urmã, dupã ultimele viituri, „urme adînci“, desi atentia mediaticã a fost îndreptatã mai mult spre zona Tãmãseni-Adjudeni. ÃŽn satul Recea, din comuna Ion Creangã, au cãzut 12 case, alãturi de mult mai multe anexe, majoritatea ridicate din chirpici, dramele consumate aici fiind de neimaginat. Un exemplu ar fi Dan Petrache, acesta vãzîndu-si locuinta abia construitã prãbusindu-se „într-o rînã“. Bãrbatul, zidar de meserie, se simte si el oarecum vinovat de faptul cã nu a ridicat stîlpi din beton la toate colturile casei, ci numai în fatã. „Locuinta s-a dãrîmat în noaptea de duminicã spre luni, cînd a venit o apã asa mare, cum nu a mai vãzut nimeni din zonã. Pînã în ultima clipã am sperat cã o sã scãpãm, dar nu a fost sã fie... De acum, ce sã fac, astept sã treacã de tot pericolul, «rad» curtea iar apoi pornesc de la capãt. Vreau sã ridic 2-3 camere, cã altceva nu-mi trebuie“, a spus, obidit, Dan Petrache. Acesta a mai povestit cum, încã din 2006, cînd s-a mutat în locurile natale, la Recea, dupã ce a muncit 14 ani la Tulcea, s-a strãduit sã-si facã un nou „rost“. „Am fost cãsãtorit, dar în ultimii ani am trãit singur, în curtea pãrinteascã. Desi sînt zidar de meserie, am tot sperat cã dacã pun stîlpi din beton la partea din fatã o sã tinã casa. ÃŽn rest, o ridicasem din chirpici, fãcuti cu mîna mea si începusem sã o tencuiesc. Amenajasem o încãpere, cu sobã din teracotã, parchet si tot ce mai trebuie, sã am unde sã stau, pentru cã singurele mele venituri erau din grãdina din spatele casei. Detin certificat de producãtor si vindeam pe piatã ceea ce obtineam. Acum, în toatã curtea este numai mîl, dupã luni întregi de muncã. Au venit autoritãtile si pe la mine si sper sã fiu ajutat. O voi lua de la capãt dar, de data asta, chiar dacã va fi mai multã muncã, o sã torn beton în structurã“, a mai mentionat Dan Petrache.
Casã în pericol de ani de zile
Situatia este dramaticã si în satul Cotu Vames, aproape de locuinta familiei Troia, cãreia, de cîtiva ani, Siretul i-a tot mãcinat curtea. Ultima viiturã, ce a împins malul pînã aproape de coltul casei, a luat anexele, oamenilor fiindu-le fricã sã mai foloseascã si WC-ul din curte. „Am scos tot din casã si am ambalat în saci. Sînt «echipat» chiar si acum sã fug, cu familia, dacã este cazul. Norocul a fost, cumva, de un canal sãpat imediat dupã confluentã, care a mai preluat din viiturã. Oricum, a fost «jale» pe aici. Mã uit peste ape la un mînz care stã de o sãptãmînã pe un deal si nu stiu ce mãnîncã. A venit chiar si domnul presedinte Pruteanu, de la Consiliul Judetean care mi-a reconfirmat sprijinul autoritãtilor. Acum, sã vedem ce o sã mai fie, am înteles cã situatia cea mai gravã este la Tãmãseni-Adjudeni“, a precizat Constantin Troia. Legãtura Romanului cu satele din zona sud-esticã, Ion Creangã-Icusesti, a fost reluatã la podul rutier, însã numai pe un singur fir, „pãzit“ de semafoare, pe aici putînd trece doar vehiculele de pînã la 3,5 tone. „ÃŽn localitatea noastrã au fost calamitate circa 400 de hectare cu: porumb, floarea soarelui, grîu si sfeclã. Avem douã gospodãrii afectate, prin prãbusirea unor anexe. Urmeazã sã facem evaluarea exactã a pagubelor iar apoi sã intre în discutie despãgubirile“, a declarat Leonard Oprea, primarul comunei Icusesti. Si în aceste comune au existat oameni care au dormit sub cerul liber sau sub folii de celofan, „norocosii“, ale cãror imobile au rãmas intacte plîngîndu-se de pierderea culturilor. Sãtenii sperã în continuare într-o evaluare cît mai corectã a pagubelor si ca banii guvernamentali sã vinã rapid, pentru a-i salva.
|