Mîlul italian
Un tînãr dintr-un sat sucevean îsi inspecteazã resemnat casa. Clãdirea, relativ nouã, avea sase camere. Aici, povesteste el reporteritei, aveam biblioteca. ÃŽn partea aceasta era bucãtãria. Din mîl extrage un colt de dulap. ÃŽl întoarce pe o fatã si pe cealaltã, apoi îl restituie mîlului. Unde ati stat pînã acum? mai întreabã fata cu microfon. ÃŽn pãdure. Am improvizat un adãpost sub un stejar. Acolo am stat cu copiii. Cînd nãvãleau tãtarii si jefuiau sate izolate, moldovenii se retrãgeau în pãduri. Pãdurile i-au protejat uneori si de turci. Iatã, în 2008, oamenii s-au suit pe dealuri si tot pãdurea le-a oferit adãpost. Acum se inventariazã mortii, rãnitii, hectarele inundate, casele distruse. Au fost afectate, spune un oficial aplecat pe o foaie de hîrtie, 2.752 de locuinte. Tot el mai aduce precizarea cã numãrul evacuatilor, cei mai multi din luncile Siretului si Prutului, a urcat la 15.000. Acum sînt adunate vitele moarte. Locuitorii trec prin obligatia unor vaccinuri care sã îi fereascã de molime. De molima viiturilor nu i-a ferit nici un vaccin. Vorbele de încurajare ale oficialilor de la Bucuresti nu le-au tinut si nu le tin nici ele de cald. Un localnic i-a reprosat furios presedintelui tãrii, venit în cizme la fata locului, cã a gãsit cel mai neinspirat moment sã rîdã. Seful statului i-a replicat, în stilu-i cunoscut, numindu-l „bolsevic“. Bolsevic, nebolsevic, un om nãpãstuit de mînia lui Dumnezeu. Cînd scriu aceste rînduri, presedintele României este în drum spre Roma. Am primit un telefon de la Tatiana Covor, corespondenta A.M. Press în cetatea eternã. ÃŽmi puteti sugera, zice ea, o întrebare pe care sã o adresez presedintelui? M-am gîndit cã ar putea sã îl întrebe pe Berlusconi, de exemplu, ce retetã a descoperit pentru a deosebi tiganii români de tiganii unguri. Cum deosebeste rasele umane între ele? Sînt etnici români bruneti, sînt etnici tigani din tara noastrã blonzi-blonzi. Poate cã ar fi interesant de stiut cum comenteazã presedintele nostru scoaterea trupelor militare italiene pe strãzi, în mod predilect în zonele în care se aflã taberele cu imigranti din tara noastrã. E o situatie fãrã precedent, cel putin în Europa. A fost declansat rãzboiul în Peninsulã si noi nu stim nimic? Am lãsat-o pe Tatiana Covor sã îsi gîndeascã singurã întrebarea si, în absenta unui rãspuns, sã îl gãseascã singurã. Drama de la Rîm cu imigrantii a cãpãtat nuante de-a dreptul sinistre. Sutele de mii de români - unii vorbesc de milioane - care au muncit si mai muncesc în Italia au salvat, spun economistii, aceastã tarã într-un moment de crizã economicã. Forta de muncã ieftinã, calificatã, serioasã, disciplinatã, venitã din România a asigurat o gurã sãnãtoasã de ozon economiei italiene. Din toatã aceastã trudã n-a rãmas însã nimic. A rãmas numele Mailat al unui nemernic. El a reusit sã-si împrumute numele unei natii întregi. Sîntem perceputi ca un popor de mailati. Italienii, multi dintre ei, asa ne vãd. Ce stiti despre România?, e întrebatã o bãtrînicã într-un orãsel italian. Stiu cã e tara de unde vin tiganii, rãspunde ea imediat. Ati auzit de Brîncusi, de rãzboiul daco-roman, de înrudirea noastrã de sînge si de limbã? Bãtrîna pleacã plictisitã fãcînd un gest de lehamite. Va fi Traian Bãsescu astãzi mesagerul abil al românilor persecutati - la modul fascist, comenteazã unii - în Italia? Nu stiu. Astept stirile de disearã. Cititorul acestor rînduri va sti însã mai mult decît mine în momentul în care, eventual, le va parcurge. Va sti însã tot ce s-a discutat la Roma? Bifeazã Traian Bãsescu o vizitã electoralã în aceastã tarã sau este sincer îngrijorat de tragedia conationalilor lui, unicã în felul ei în lumea modernã a Uniunii Europene?
Inundatiile din Moldova au lãsat în urmã uriase pagube, dar si morti. Tãvãlugul xenofob din Italia a dus la arderea de vii a unor copii români nevinovati. Dacã aici apele au început sã se retragã, chemate în albiile lor de Dumnezeu, în Italia s-a mai fãcut un pas agresiv si sfidãtor înainte: scoaterea armatei pe strãzi.
|
Autentificare
