Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri August 2008
LMMJVSD
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 29 August 2008
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
INTERZISI LA GRÃDINITÃ

INTERZISI LA GRÃDINITÃ

• 300 de prescolari nu au loc în grãdinitele din Neamt • adolescentii nemteni se feresc sã devinã „meseriasi“, asa cã 451 de locuri la scoli de arte si meserii nu au cãutare • planul de scolarizare la nivelul scolilor generale este de 100% •

300 de pitici vor sta din toamnã acasã, desi au vîrsta care le-ar permite sã fie cuprinsi în sistemul educational. Lipsa sãlilor de clasã si imposibilitatea de a angaja personal care sã aibã grijã de ei face însã ca acesti copii sã rãmînã pe tusã, în asteptarea altei toamne, în care vor fi prinsi în sistem pentru cã vor avea prioritate datoritã vîrstei. Aceasta este prima conditie care se analizeazã la încadrarea copiilor în clasã. Important este ca ei sã urmeze grupele obligatorii - mãcar nivelul II, adicã mare si pregãtitoare, dar nu reusesc sã prindã si grupele micã si mijlocie, bazate mai mult pe ludic decît pe educativ. Situatia din aceastã toamnã se tot repetã an de an în ultima vreme si, din pãcate, desi se fac continuu promisiuni cã într-o zi se vor solutiona toate cererile privind încadrarea în grãdinitã, mare lucru nu se vede. Bãtaia mare e pe urban, unde si pretentiile sînt altele pentru cã aproape peste tot sînt grupe omogene, ale cãror efective depãsesc cu greu 28 de copii. La tarã se mai renuntã la pretentii datoritã lipsurilor - spatiu, educatoare, dotãri materiale si datoritã numãrului mic de copii, care nu permite formarea mai multor grupe omogene. Si atunci merg toti, la grãmadã. Educatoarea e un fel de robot, care ar trebui sã vorbeascã în acelasi timp pe „trei-patru voci“, dupã vîrsta si nivelul fiecãrui prescolar. Reprezentantii învãtãmîntului sustin cã ar fi de acord în orice moment cu deblocarea acestei situatii, cu înfiintarea de clase noi si primirea de educatoare în sistem, dar „cheia si lãcata“ este la Ministerul Economiei si Finantelor, care nu scapã nici vreo doi bani pentru plata dascãlilor cãrora li s-ar da de lucru.

Îngrãmãdealã la grãdinite, dezinteres la SAM

Planul de scolarizare pentru anul scolar 2008-2009 este realizat si nu prea în judetul Neamt. Profesor Elena Ciurea, purtãtor de cuvînt al Inspectoratului Scolar Judetean Neamt, a declarat cã la forma de învãtãmînt primar si gimnazial, planul de scolarizare a fost realizat în procent de 100%. „La nivel prescolar existã 300 de cereri nesolutionate. La primar si gimnazial planul de scolarizare s-a realizat integral, iar la învãtãmînt liceal si profesional, în procent de 90%. Au rãmas neocupate 451 de locuri la scoli de arte si meserii“, a precizat profesor Elena Ciurea. Cele 451 de locuri fãrã ocupanti la scolile de arte si meserii se regãsesc în specializãrile mecanicã - 140 de locuri, agriculturã - 45 de locuri, industrie textilã si pielãrie - 131 de locuri, constructii, instalatii si lucrãri publice - 25 de locuri, fabricarea produselor din lemn - 91 de locuri, turism si alimentatie publicã - 14 locuri si tehnic - 5 locuri.

SAM - neatractivã pentru orãseni

La momentul actual, ̨nṿṭm̨ntul profesional si tehnic din Rom̢nia se realizeaẓ prin intermediul scolilor de arṭ si meserii Рdenumite, pe scurt, SAM. Dac̣ numele ar duce pe oricine cu g̨ndul c̣ de pe ḅncile SAM elevii chiar ies cu o meserie, realitatea este total diferiṭ. Si nici perspective nu se prea araṭ, av̨nd ̨n vedere c̣ de peste zece ani se tot ̨ncearc̣ reformarea sistemului de educatie ̨n domeniul profesional si tehnic.
ÃŽn afarã de planuri peste planuri si multe fonduri cheltuite, nu s-a vãzut nimic spectaculos. Si asta în ciuda faptului cã învãtãmîntul profesional si tehnic are chiar o institutie special creatã – Centrul National de Dezvoltare a ÃŽnvãtãmîntului Profesional si Tehnic (CNDIPT). SAM continuã sã fie o formã de învãtãmînt nedoritã, neatractivã si la care elevii ajung din întîmplare. Practic, nu merg mînati de dorinta de a iesi la final cu o meserie care apoi sã le asigure cîstigarea existentei, ci din cauzã de medie prea micã sau nepromovarea testelor nationale. SAM este perceputã ca un adevãrat bau-bau, o alternativã neagrã a liceului. Pe lîngã cei care ajung din motiv de medie, unii sînt fortati de situatia materialã mai proastã a familiei sau, pur si simplu, de apropierea fatã de domiciliu. Si dacã prin comune tinerii mai merg si pe la SAM, în oras apetitul este extrem de scãzut. Concluzionînd, dacã la admiterea în clasa a IX-a s-ar aloca locuri doar pentru învãtãmîntul liceal, scolile de artã si meserii ar trebui sã tragã complet obloanele.

Sãracia, un pion important

Sãracia constituie un alt factor, extrem de important, care stã la baza continuãrii sau nu a studiilor de cãtre elevii din mediul rural. Avînd în vedere cã învãtãmîntul obligatoriu este de zece clase, din cauza resurselor financiare reduse destui elevi aleg o scoala de artã si meserii. Astfel, pãrintii „împuscã“ doi iepuri dintr-un foc. Copiii lor merg la scoalã doar doi ani, deci efortul financiar este mai mic, plus cã apoi ajung sã aibã si o meserie, deci îsi gãsesc un loc de muncã si sînt pe picioarele lor. Ca sa nu mai vorbim de faptul cã nu trebuie alocate prea multe ore pentru pregãtirea temelor, deci adolescentii respectivi pot sã-si ajute în continuare pãrintii în gospodãrie.
În alte cazuri, traditia din familie îi face pe unii bãieti sã urmeze meseria tatãlului si apoi sã lucreze în echipã. Deci ar exista si niste pãrti bune, dar care sînt valorificate mai mult de cãtre copiii din rural, acolo unde de altfel functioneazã cele mai multe astfel de unitãti de învãtãmînt.

Articol afisat de 1591 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Simona TÃRNÃ)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective