 Sinistrati de batjocurã?
• Mihai Iosub, din Tãmãseni, se plînge cã îi cade casa pe el si nimãnui nu-i pasã • bãrbatul a afirmat cã locuinta, din chirpici, este trecutã la „consolidare“, dar primarul spune cã ar fi la „reconstructie“ • oficial, pentru cîteva zile, încã nu se stie cum este de fapt • viitura a atins aproape doi metri în locuintele de pe malul bãltii din Tãmãseni • viata în modul este o perspectivã sumbrã • curentul electric consumat pentru încãlzire la iarnã ar usca si mai tare buzunarele sinistratilor • Drame greu de imaginat se consumã, zi de zi, în localitãtile lovite de viitura Siretului, oamenii cu locuintele devenite moloz sau stînd sã cadã gîndindu-se la sosirea iminentã a toamnei si la frig, multi dintre ei fãrã altã perspectivã decît a locui în vagoanele - container. Poate una dintre cele mai crunte situatii o trãieste familia Iosub, de pe strada Politiei din Tãmãseni, unde puhoaiele au atins aproape doi metri adîncime, zile în sir. Mihai Iosub, tatã a sase copii, dintre care doar unul mai stã cu pãrintii, restul fiind la casele lor, relateazã o poveste tristã, ajungînd sã creadã cã pe autoritãti nu le mai intereseazã de soarta sa. Pensionarul are o casã din chirpici, pe care o „îmbrãcase“ frumos si trainic în ciment, locuinta rãmînînd în picioare dupã primul val al viiturii. Ulterior, apa a sãpat iremediabil pînã la lut, o parte dintre peretii interiori dãrîmîndu-se, punînd în mare pericol întreaga constructie. Tãmãseneanul a povestit cã, în ciuda acestui fapt, nu va beneficia de o casã nouã, ca majoritatea vecinilor, ci de ajutor pentru a consolida... ce nu prea mai poate fi consolidat. Familia Iosub s-a simtit trãdatã de autoritãti si nu stie de unde sã astepte ajutor. Cele trei persoane trebuie sã stea într-un vagon - container, de cîtiva metri pãtrati, gîndind cu teamã la sosirea iernii. „Au venit, în total, trei comisii. La prima, casa era în picioare întreagã, încã rezista, dar apoi au început sã cadã peretii. A mai venit o altã comisie, care ne-a încadrat la dãrîmare si reconstructie, însã, în cele din urmã, am aflat cã rãmînem la «consolidare»“, a povestit, cu nãduf, Mihai Iosub. Omul, la fel ca majoritatea celor 36 de familii strãmutate în locuintele de campanie, nici nu vrea sã se gîndeascã la ce se va întîmpla la iarnã, dacã situatia nu se va remedia. „Ne-au dat resou, dar curentul va trebui plãtit de noi. ÃŽn cîteva luni, oare cît va trebui sã plãtim la E.ON? De altfel, în afara acestui vagon, nu am primit nimic pentru constructie“, se mai lamenteazã tãmãseneanul.
Rememorarea groazei
Familia Iosub a fost printre cele mai greu încercate de viiturã, în conditiile în care are casa pe malul bãltii din sat. Apa a urcat aproape de tavan, în primã fazã, ulterior mentinîndu-se cîteva zile la înãltimea de 1,60-1,70 metri. „Ultima inundatie a fost în 1972, dar atunci apa a avut jumãtate de metru. Acum a fost prãpãd. Toate casele din jur, din chirpici, s-au dãrîmat. A noastrã este ridicatã pe «furci» si de asta a rãmas în picioare. Mai mult, ne-au fost distruse lucrurile, pe care le ridicasem pe mese, însã tot degeaba ne-am chinuit. Oricum, nu se mai poate sta în ea. Ne-am pus în modul un pat si un dulap si bãiatului i-am dat o saltea. Asa ne zbatem, fãrã sã-i pese cuiva si de noi“, a mai declarat Mihai Iosub
. ÃŽn disperare de cauzã, bãrbatul a început sã renoveze o anexã, sperînd cã va reusi s-o termine pînã la sosirea gerului, sã o foloseascã drept locuintã provizorie. Situatia sa, la fel ca a celorlalti sinistrati, este „în coadã de peste“, dupã cum afirmã primarul din Tãmãseni. Ironim Andrici a precizat cã încã nu au fost elaborate listele definitive, pentru a se putea sti care case vor fi reconstruite si care doar renovate. „Cunosc situatia familiei Iosub si, din cîte stiu, s-ar fi încadrat la reconstructie. Acum, ce sã spun, expertizele nu au fost fãcute de noi, ci de specialisti. ÃŽncã nu ne-au parvenit datele finale, asta se va întîmpla în cîteva zile. ÃŽntre timp, nu stãm cu mîinile în sîn, ci împãrtim materialele de constructii, asa cum prevede hotãrîrea de Guvern. Dacã ar depinde de noi, am dãrîma tot ce este afectat si am ridica din nou, dar astea sînt legile“, a precizat primarul comunei Tãmãseni. Pînã cînd „hîrtiile vor vorbi“, familia Iosub, alãturi de alti sinistrati trebuie sã trãiascã în aceeasi incertitudine ca pînã în prezent. Oamenii privesc zi si noapte la zidurile surpate, la lutul sfãrîmicios din peretii care încã nu s-au uscat complet si la Cer, ca si cum numai de acolo ar putea sã le mai vinã salvarea. Nimeni nu este vinovat, dupã cum spun si autoritãtile, însã mai crîncen este cã, pentru anumite cazuri disperate, pare sã nu se poatã face nimic. Sau nu se vrea?
Dacã se va ajunge la concluzii potrivnice familiei Iosub în urma expertizelor, poate se vor gãsi oameni cu dare de mînã care sã-i ajute sã-si reconstruiascã locuinta. Ar fi un gest de normalitate. De omenie.
|
Autentificare
