Cresc pensiile. Zapata apĂŁrĂŁ la douĂŁ porti

De cîteva zile, o stire susurã plãcut în urechile pensionarilor. Pensionari de la oras si pensionari ceapisti. Tãriceanu, premier si presedinte al PNL, anuntã cã decizia, regãsitã în programul de guvernare, a fost generatã de economia care merge din plin. Asta da, minune. Cad mari societãti americane, economia mondialã stã cu streangul de gît, iar la noi cuptoarele productiei rentabile ard din plin. Geoanã, viitor premier, cum zice partidul lui, spune cã mãrirea pensiilor vine de la PSD. Fãrã PSD, mãrirea n-ar fi fost posibilã. În consecintã, bãtrîneii si bãtrînicile trebuie sã facã bine si sã punã stampila pe candidatii social-democrati la viitoarele alegeri. Traian Bãsescu nu s-a pronuntat, din cîte stiu, în legãturã cu acest subiect. Oricum, orice iubitor bãsescian stie cã pensiile au fost mãrite de presedinte. Cum de presedinte? Doar el e cel care s-a opus sinuciderii economice prin mãrirea pensiilor, imposibilã conform domniei sale, prin logica matematicã a veniturilor bugetare. Nu conteazã însã. Bãsescu le-a mãrit.
Am ascultat la radio, din motive de intemperii, în relatarea inconfundabilului Ilie Dobre, desfãsurarea partidei de fotbal dintre echipele Steaua Bucuresti si Bayern Munchen. Dincolo de amãnuntul cã Dobre n-a reusit sã zicã niciodatã Munchen, adãugînd o literã faimosului oras german, fãcîndu-l sã se cheme Munchern, n-am înteles nimic. Am priceput doar cã au bãtut nemtii. Singurul nume de fotbalist pronuntat de zeci de ori a fost Zapata. Zapata a apãrat magistral, a intervenit in extremis, a avut o sclipire de geniu. Atacau vertiginos românii, sut puternic la poartã, iar Zapata apãrã. M-am gîndit dacã nu cumva s-a fãcut un transfer în ultima secundã a portarului Stelei la Bayern. Nu putea fi asa pentru cã si fazele de atac ale nemtilor se isprãveau invariabil cu interventia uluitoare a lui Zapata. Caracterul ubicuu al fotbalistului care apãra în douã porti a fost miracolul serii în relatarea reporterului de la România Actualitãti. În rest, antrenorul Gigi Becali, seful lui Lãcãtus, este iar în conflict cu Dumnezeu. Nu te poate ajuta Cel de Sus si în schimburile de terenuri si în politicã, unde mereu înnoadã si deznoadã prietenia cu Traian Bãsescu, si în fotbal.
Prin nordul moldovenesc si ardelenesc al tãrii a plouat zice-se mai tare decît la Bucuresti. Administratiile si firmele împuternicite cu bani si stampile sã ridice temperatura în odãi, se fac cã plouã. În consecintã, dacã la Odorheiul Secuiesc, sã zicem, sînt trei grade afarã, în dormitor sînt patru grade, diferenta survenind de la respiratia locatarilor. Dacã în Bucuresti au fost sapte grade noaptea afarã, în apartamente, pe cale de consecintã logicã, au fost opt grade, înmultind rãcelile pensionarilor si gripele noilor nãscuti. Pe strãzi, în Capitalã, motãind ore în sir în trafic, la volanul masinii personale, ai timp sã citesti toate afisele de pe stîlpi, pereti de case, panouri. Baletul rusesc, reprezentat grafic de o dansatoare cu picioarele desfãcute în unghi de 90 de grade, anuntã magia artei la Bucuresti. Tot în unghi drept pãsesc la paradã si militarii rusi. Acum mãrsãluiesc în Georgia. Noul prezident de la Kremlin semneazã acorduri bilaterale, inclusiv militare, cu noile tãri, inexistente pînã ieri pe harta lumii, Abhazia si Osetia de Sud. Mîine vor semna cu Transnistria.
Toamnã peticitã. Asteptãm, dacã nu cumva vor fi date peste cap de plÎngerea În instantã Înaintatã de PRM, alegerile uninominale În prima lor editie româneascã. Vom trãi si vom vedea. Oricum, calendarele, pe fatã ori pe dos, avertizeazã invariabil cã va veni iarna. PÎnã atunci, ar putea spune unii, mai e o vesnicie. CÎnd e vorba de venirea frigului, vesniciile sÎnt scurte.