HOTII S-AU FÃCUT „AFACERISTI“

• nemtenii amatori de struguri sau alte mĂŁrfuri de sezon trebuie sĂŁ fie foarte atenti la comercianti • metoda furtului la cĂŽntar cu „scĂŽndurica“ este la modĂŁ • cel mai recent, un romascan a fost pĂŁcĂŁlit asa cu peste 150 kilograme de Riesling • „suspectii“ cutreierĂŁ Neamtul cu masini ĂŽnmatriculate ĂŽn Vrancea •

Cea mai nouĂŁ metodĂŁ de furt la cĂŽntar a fost brevetatĂŁ, ĂŽn zona Romanului, de „ĂŽntreprinzĂŁtorii privati“, care se pretind din zona Vrancei si comercializeazĂŁ struguri pentru vin. Acestia aglomereazĂŁ tĂŽrgurile sĂŁptĂŁmĂŽnale din comunele mai ĂŽnstĂŁrite sau chiar din oras, cu un singur gĂŽnd: acela de a pĂŁcĂŁli cumpĂŁrĂŁtorii. DupĂŁ ĂŽndelungi ore de „meditatie“, alĂŁturi de sacii din plastic, plini cu marfĂŁ, pentru care nu au lucrat nici mĂŁcar o orĂŁ, personajele, majoritatea de etnie rromĂŁ, au gĂŁsit cheia succesului. Totul tine, totusi, de o hotie, ĂŽn adevĂŁratul sens al cuvĂŽntului. Un romascan care a pĂŁtit-o a decis sĂŁ treacĂŁ peste rusine si sĂŁ destĂŁinuie publicului modul de jaf, ĂŽn speranta cĂŁ nu vor mai exista pĂŁcĂŁliti si, poate, cei cu asemenea apucĂŁturi vor ajunge ĂŽn fata legii. „SĂŽmbĂŁta trecutĂŁ, de dimineatĂŁ, am mers la tĂŽrgul organizat ĂŽn SĂŁbĂŁoani ca sĂŁ cumpĂŁr struguri. Ca tot omul gospodar, mĂŁ gĂŽndisem cĂŁ nu este rĂŁu sĂŁ fac un vin pe placul meu, pentru sĂŁrbĂŁtori. În zona desemnatĂŁ pentru comercianti erau mai multe masini, ĂŽn special Dacii papuc, ĂŽnmatriculate ĂŽn Vrancea. Se cunostea cĂŁ nu sĂŽnt producĂŁtori, ci asa-zisi «afaceristi», majoritatea rromi. Am verificat toatĂŁ piata si am discutat cu fiecare ĂŽn parte, pentru ca sĂŁ mĂŁ ĂŽnteleg inclusiv de transport pĂŽnĂŁ la domiciliu. Am «cĂŁzut la pace» cu doi tinerei, de la care urma sĂŁ iau 300 de kilograme de struguri de vitĂŁ nobilĂŁ, ĂŽn special Riesling, acestia urmĂŽndu-mĂŁ cu «papucul» pĂŽnĂŁ la domiciliu“, ĂŽsi ĂŽncepe istorisirea Gheorghe T., din Roman.

Suprize, surprize

Supriza bĂŁrbatului a venit abia la cĂŽteva ore dupĂŁ ĂŽncheierea tranzactiei, cĂŽnd a venit timpul pentru dat strugurii la zdrobitor. „Mi s-a pĂŁrut dubios cĂŁ erau cu un cĂŽntar al lor, asa cĂŁ l-am verificat si totul era ĂŽn regulĂŁ. Am vĂŁzut cĂŁ asezau cu grijĂŁ o scĂŽnduricĂŁ, de fiecare datĂŁ cĂŽnd puneau un sac din plastic pe cĂŽntar, chipurile pentru ca sĂŁ nu se «lase» ĂŽn lateral, dar atenti sĂŁ nu obtureze indicatorul. CĂŽntĂŁream, atent, alĂŁturi de ei, sacii si principala grijĂŁ era sĂŁ tin socoteala. Dubios era cĂŁ unii saci aveau si 70 de kilograme, ĂŽnsĂŁ atunci nu m-am prins... Oricum, pĂŁreau foarte grei. DupĂŁ ce am luat 308 kilograme ĂŽn total, la 9.000 kilu, am fĂŁcut o afacere, ĂŽntelegĂŽndu-mĂŁ sĂŁ mai iau 350 de kilograme, la 8.000 de lei kilu. Au fost de acord si a continuat cĂŽntĂŁrirea. Abia dupĂŁ ce am tras la zdrobitor, am ĂŽnteles totul. Din circa 660 de kile de struguri, cĂŁ am mai pus si ce aveam eu acasĂŁ, am umplut un butoi de 220 de kilograme si un altul, identic, pe douĂŁ treimi. Am luat teapĂŁ de peste 150 de kilograme de struguri, ĂŽn valoare de aproape douĂŁ milioane, ceea ce, pentru mine, pensionar, ĂŽnseamnĂŁ mult. Practic, ce fĂŁceau? Cel care tinea cu mine de sac, pe cĂŽntar, se aseza de fiecare datĂŁ ĂŽn spate si punea piciorul, apĂŁsĂŽnd. Cum principala grijĂŁ era sĂŁ urmĂŁresc acul indicator, nu i-a fost foarte greu. De asta puneau si scĂŽndurica pe cĂŽntar, pentru ca, la nevoie, sĂŁ poatĂŁ sĂŁ-si tragĂŁ piciorul repede. Nu e greu sĂŁ apesi cu piciorul 10-15 kile. Sper ca organele abilitate sĂŁ se sesizeze si, de ce nu, sĂŁ nu mai fie lĂŁsati decĂŽt producĂŁtorii sau comerciantii de bunĂŁ credintĂŁ ĂŽn piete. Se poate ĂŽntĂŽmpla oricui. I-as sfĂŁtui pe oameni sĂŁ ĂŽnteleagĂŁ ce spun, sĂŁ ĂŽi lase sĂŁ ĂŽsi facĂŁ de cap si apoi, ĂŽn ciuda efortului, sĂŁ mai facĂŁ o cĂŽntĂŁrire, cu scĂŽndurica, dar fĂŁrĂŁ picior, iar ĂŽn final sĂŁ decidĂŁ fiecare ce are de fĂŁcut, fiind furat ĂŽn curte la el... Asta e, de data aceasta «s-au ĂŽntĂŽlnit hotu’ si prostu’...»“, a povestit Gheorghe T. Acesta a mai mentionat cĂŁ nu s-a plĂŽns la Politie, ĂŽn speranta cĂŁ se va mai ĂŽntĂŽlni cu respectivii, cunoscĂŽndu-le obiceiul. Altfel, din punct de vedere legal, „hotul neprins este negustor cinstit“. „Tinerii aceia spuneau cĂŁ vĂŽnd ceea ce este de sezon, inclusiv la Piatra Neamt, TĂŽrgu Neamt, sau ĂŽn diverse comune si cĂŁ merg prin toatĂŁ zona Moldovei. Lumea trebuie sĂŁ fie atentĂŁ la ei, deoarece, din cĂŽte ĂŽmi dau seama, vin cu masini de Vrancea la vĂŽndut struguri, cu masini de Galati la vĂŽndut pepeni, etc.. Un pic de atentie ĂŽn plus nu stricĂŁ, dupĂŁ cum am pĂŁtit pe pielea mea“, a mai afirmat sĂŁteanul.