Porumbul european, în crizã
• pretul porumbului a scãzut aproape la jumãtate fatã de 2007 • agricultorii sînt îngrijorati • „Preturile sînt dezastruoase, productiile sînt mari“, spune Culitã Tãrîtã • pentru a evita astfel de situatii pe viitor, candidatul PSD intentioneazã sã sprijine agricultorii sã îsi construiascã depozite de pãstrare a cerealelor • Criza mondialã afecteazã toate domeniile si începe sã se resimtã si în agriculturã. Potrivit datelor oficiale, pretul de vînzare a porumbului a scãzut în acest an aproape la jumãtate fatã de anul 2007, aceastã scãdere fiind amplificatã de recesiunea economicã. Volumul interventiei în cazul porumbului boabe a fost redus de la 1,5 milioane de tone în anul 2007 la 700.000 de tone în 2008 si la 0 tone în 2009. Comisia Europeanã a pretextat cã nu se impune constituirea de stocuri publice în cazul porumbului, tinînd cont de cresterea pretului pe piata internationalã si, ca atare, a propus renuntarea definitivã la acest instrument de reglementare a pietei. Cîteva sãptãmîni mai tîrziu s-a întâmplat inevitabilul - criza.
Agricultorii români se vãd astfel pusi în imposibilitatea de a-si valorifica recolta de porumb care, culmea, anul acesta a fost mai bunã. Cultivatorii s-au lovit deja anul acesta de costuri de productie mai mari, avînd în vedere cã îngrãsãmintele s-au scumpit cu 80% si motorina cu 40%, toate din cauza inflamãrii pretului la petrol. Practic, sã cultivi un hectar de porumb în 2008 a fost cam cu 235 de euro mai costisitor ca anul trecut. Dacã oficialii nu iau rapid o mãsurã, agricultorii români îsi vor pierde interesul pentru porumb, considerîndu-l prea costisitor si nerentabil. Asta va duce la cresterea importului de porumb si, deci, la subventionarea si stimularea agricultorilor din alte tãri, nu a celor de la noi. Parte din reprezentantii fermierilor români vor sã facã demersuri pe lîngã Comisia Europeanã astfel încît sã fie reintroduse mãsurile de reglementare a pietei de cereale. Au cerut si ajutorul Ministerului Agriculturii. Ei vor sã nu mai existe limitã de volum la constituirea interventiilor la cereale si sã se renunte la suspendarea taxelor vamale la importul de cereale.
„Voi fi alãturi de toti cei care fac agriculturã“
ÃŽn tot acest timp, apar si altfel de solutii. Culitã Tãrîtã, presedintele TCE 3 Brazi, holding care anul acesta a recoltat pînã la 9 tone de boabe stas de pe un hectar de porumb, considerã cã lucrurile pot fi rezolvate în avantajul fermierilor români. „Ce nu e convenabil agricultorilor la ora actualã sînt preturile dezastruoase care sînt afectate si de criza mondialã si de productia mare realizatã în tãrile riverane Mãrii Negre, în Serbia si în Ungaria. Preturile sînt în scãdere. ÃŽn Europa sînt cu 10 milioane de tone de porumb mai mult fatã de necesar. Cu toate astea, pretul e mai mic, productia mai mare, e mai multã muncã, dar cîstigul e cam acelasi“, declarã Culitã Tãrîtã. Pentru a evita situatiile în care fermierii sã fie nevoiti sã vîndã recoltele la preturi neavantajoase trebuie rezolvatã în primul rînd problema spatiilor în care sã fie depozitate roadele. La ora actualã, mult din ce scoate românul din ogor se duce pe Apa Sîmbetei sau se vinde pe doi lei pentru cã nu are unde sã pãstreze recolta peste iarnã sau pînã cînd preturile îi sînt favorabile. Culitã Tãrîtã are de gînd sã schimbe asta, de îndatã ce va ajunge în Parlamentul României, el fiind candidatul PSD pentru Camera Deputatilor. „ÃŽi voi ajuta pe oameni sã facã proiecte sã-si construiascã depozite. ÃŽn toate comunele în care este agriculturã trebuie sã existe capacitãti de depozitare a produselor agricole, pentru depozitarea grîului, a porumbului si a tuturor celorlalte. Cã asa e si în Occident. Ca sã nu fie nevoit omul sã vîndã la recoltare, conjunctural, la preturile pe care ti le oferã samsarul. Sã vîndã atunci cînd piata este în crestere, cînd piata solicitã cantitãti mari de cereale. Voi fi alãturi de toti cei care fac agriculturã, prin schimburi de experientã si discutii de la om la om. Numai asa îl poti încuraja pe om. Pot sã fiu alãturi de el cu un sfat, cu o indicatie tehnicã, cu un ajutor material si, de ce nu, se creazã acea ambitie, acea concurentã, sã-i spunem, între gospodari“, a declarat Culitã Tãrîtã.
|
Autentificare
