Politica nu mai rîde fotogenic
Comentariu de Iarnã zdrentãroasã. Nici ger sã crape ouãle sub closca de corb nici cald cît sã umbli descheiat la vestã. Zãpezile sînt niste ploi strepezite, crivãtul bate dar biciul lui e din cîlti umeziti în ceatã. Politica a stat frumos în pozã imediat ce exit-poll-urile au iesit pe piatã cu niste rezultate. Nitelus alterate, cum aveam sã vedem ceva mai tîrziu. Partidele parlamentare si-au etalat atunci lideri fotogenici la televizor. Fericire pe chipul lui Mircea Geoanã (PSD) autoproclamîndu-si triumful. Fericire pe chipurile domnilor Boc si Stolojan, cele douã fete siameze ale PDL-ului. Si ei se autoproclamau victoriosi. Victoria strãlucea prin zîmbetul desenat pe chipul domnului Tãriceanu (PNL) care încã nu-si mîngîiase nefericirea cã în colegiul lui stãtea prost. Abia din niste firimituri de vot a reusit sã-si încropeascã fotoliul de parlamentar. Ce s-a petrecut între timp? Victoria nu prea mai pare victorie pe nicãieri. Fericirea are gust de înfrîngere. În PSD unii cer deja capul lui Geoanã. Pãi parcã ieri era prim-ministru. Nu mai e. Stolojan nu mai e prim-ministru iar Tãriceanu s-a îndepãrtat si el cu totul de fotoliul pe care încã stã. Am intrat în zodia negocierilor. Toti negociazã cu toti. Prin cîrciumi, pe strãzi lãturalnice, prin camere de hotel. Negocierile se aratã însã mai toate pãguboase. Alianta secretã dintre PNL si PSD, care a functionat în timpul precedentei guvernãri, s-a clãtinat la primul strãnut al starostelui de la Cotroceni. Nici el, starostele, nu se simte grozav cu toate cã a rîs din belsug în perioada campaniei si pre-campaniei electorale. Rîsul domnului Bãsescu, harnic si molipsitor, s-a auzit de la un capãt la celãlalt al tãrii, prin fabrici si uzine mai ales. Presedintele se lãuda cã-si ia notite pentru viitoarea guvernare, guvernare fireste a PDL-ului, numai cã procentele acestui partid au fost mult sub pohta pohtitã de seful din Deal. De la 30 sau 35 la sutã pînã la 55 la sutã e drum lung. În sus! Si atunci nici domnul Bãsescu nu mai apare în pozã fericit. S-a pitit la Cotroceni si frãmîntã solutii, amestecã partide, cautã o retetã de aluat politic pentru noua lui statuie de reales în anul care vine, pentru cã presedintele nu poate avea un alt gînd si o altã frãmîntare decît cea legatã de un nou mandat la Cotroceni. Un amic mi-a povestit cã dupã hirotonisirea sa în fotoliul prezidential, domnul Bãsescu a chemat greii tãrii. Sunt vreo sutã de insi. Nu-i stiu. Probabil cã sînt numele oculte din viata României. Poate cã sînt sefii serviciilor secrete, poate cã sînt greii finantelor, poate cã sînt greii politicii. Presedintele ar fi zis atunci cã face orice numai sã obtinã un al doilea mandat. Îl va obtine? Vom vedea. Cu certitudine tãcerea care a cuprins Palatul Cotroceni de cîteva zile piteste o muncã de gînduri si sfortãri intense. Domnul Bãsescu, o repet, nu se gîndeste nici la soarta lui Boc, nici la sãnãtatea lui Stolojan, nici cu milã la stabilitatea functiei politice a domnului Geoanã. Bãsescu se gîndeste doar la Bãsescu. Traian nu are în minte decît destinul lui Traian. Ce aluat va fi mai potrivit pentru modelarea statuii sale în Deal pentru un nou mandat? Nu stiu. Cred cã nici presedintele nu stie în aceastã clipã. Criza mondialã, între timp, a intrat ca un Tsunami peste plajele românesti. Nu mai este o glumã, nu mai este o fantomã pe care o aratã în ferestre de departe americanii. Criza economicã, criza financiarã, recesiunea stau cu noi la masã. Stau cu politicienii. De aici încolo va începe greul. Oricum politica nu mai rîde fotogenic ca în seara exit-poll-urilor. Politica s-a posomorît rãu de tot.
|