 Brînza ambalatã european, falimentul pietarilor?
• tãranii din piete se tem cã obligativitatea ambalãrii produselor le va fugãri clientii • „De ani de zile mãnîncã lumea din laptele, casul si brînza fãcutã de noi si n-a pãtit nimeni nimic. Mai des s-au intoxicat cu mîncare din supermarket decît cu cea vîndutã de tãrani“, ne-a spus o comerciantã din Piata Centralã • dacã vom fi obligati sã punem în tiplã brînza de burduf, de exemplu, apoi nimeni nu se mai atinge de ea, pentru cã pe negustatelea nu se cumpãrã“ • de la 1 februarie, cei care nu vor respecta legea riscã amenzi de pînã la 50 de milioane vechi • Tãranii care de ani de zile au vîndut lapte, brînzã si alte produse alimentare pe tarabele din piatã sînt supãrati foc pe una dintre ultimele decizii al Autoritãtii Nationale Sanitare Veterinare, în baza cãreia sînt obligati sã îsi înregistreze marfa la DSV Neamt începînd cu data de 1 februarie. Prin aceastã decizie, ANSV le impune tãranilor sã-si ambaleze marfa conform normelor UE, sã treacã pe ambalaj tot felul de detalii despre produs, inclusiv data expirãrii, si sã facã vînzãri doar în locuri cu igienã strictã. Asta înseamnã cã nu mai putem gusta nici din brînzã, nici din sunculite si nici din oricare alt produs de origine animalã oferit spre vînzare. „Pentru ca micii producãtori sã poata sã vîndã produsele obtinute de la animale, trebuie sã se înregistreze la DSV Neamt în vederea obtinerii Documentului de înregistrare sanitarã veterinarã. Ei trebuie sã depunã la DSV Neamt o cerere tip si sã achite o taxã în valoare de 10 lei pentru produsele primare (lapte crud, ouã, miere, peste, etc. ) si respectiv 300 de lei pentru produsele procesate (produse lactate, produse din carne, etc. ) “, a declarat Constantin Lipan, director executiv al DSV Neamt.
Brînzã bunã, în burduf... vidat
Decizia ANSV nu a fost foarte bine primitã de cãtre multi dintre micii producãtori, care astfel îsi vãd amenintate veniturile. Ei se gîndesc cã s-ar putea sã-si piardã clientii care vor prefera magazinele în locul pietei, cunoscut fiind faptul cã multi dintre clienti se aprovizionau de la aceste tarabe tocmai pentru cã aici puteau gusta din brînzã, din smîntînã, mai stãteau de vorbã, se mai tîrguiau. Dacã se va ajunge sã se punã burduful în plastic, s-ar putea ca agitatia de printre tarabe sã se reducã semnificativ. „Treaba nu e bunã. Vor tot ce le trece prin minte sã facem noi, oamenii simpli. De ani de zile mãnîncã lumea din laptele vîndut de noi, din casul, din brînza noastrã si n-a pãtit nimeni nimic. Mai des s-au intoxicat oameni cu mîncare din supermarket decît cu cea vîndutã de tãrani. Plãtesc aproape zece milioane de lei pe lunã chirie pe stand. Aici intrã si apa si curentul electric. E ora 10, 30 si eu azi încã n-am fãcut safteaua. Ce sã zic, cum sã mai sper cã îmi va fi bine dupã 1 februarie, cînd nu stiu dacã voi mai putea veni sã fac bani de chirie si sã îmi rãmînã si mie cîteva milioane de lei, pe atîta muncã?!“, a spus o vînzãtoare de brînzã si alte lactate din comuna Crãcãoani. La standul alãturat, o consãteacã a femeii a adãugat: „Mîncãm pulpe congelate de zece ani si nimeni nu mai aplicã legi pentru protectia consumatorului. Eu aduc brînzã si smîntînã în piatã de ani de zile; am hrãnit atîta lume cu marfa mea. Sînt copii în Piatra Neamt care au crescut cu laptele de la vacile mele din surã si acuma au ajuns la liceu. Am persoane care vin regulat dupã lapte, dupã brînzã, dupã smîntînã. Oamenii îs multumiti de produsele mele iar eu îmi cîstig existenta de pe urma lor. Ce-oi face dupã 1 februarie, om vedea. Dar ar trebui sã se gîndeascã aceia care vor sã trãim ca în UE cã noi sîntem printre cei mai amãrîti dintre toate categoriile sociale. Cîstigãm o nimica toatã pe munca de zi cu zi, fãrã sã stim de sãrbãtori, de concedii sau de alte perioade în care sã ne odihnim oasele“.
„Le dãdem oamenilor sã guste, chiar dacã nu cumpãrau. Poate într-o zi îmi deveneau clienti“
Un bãrbat de loc din Grumãzesti, avînd aceeasi ocupatie în Piata Centralã, sustine cã mãsura privind etichetarea produselor aduse la vînzare de cãtre tãrani nu va tine prea multã vreme. „Dacã nu vor autoritãtile sã facã un ban, avîndu-ne pe noi drept clienti care le închiriem spatiile, atunci sã lase lucrurile asa. Eu am clienti care vor veni la mine acasã ca sã cumpere marfa, asa cum se întîmplã de ani de zile. Sînt abonati regulati si chiar dacã nu voi mai vinde atît de mult, de foame nu voi muri“.
ÃŽn Piata Dãrmãnesti, micii producãtori aflati cu produse lactate la vînzare asteptau ieri un reprezentant al DSV Neamt pentru a le oferi mai multe amãnunte despre noua prevedere sanitar-veterinarã. „Eu mi-am cumpãrat în urmã cu mai multi ani mulgãtori si am acasã spatii amenajate pentru prepararea produselor lactate. Ce mã intereseazã este sã vãd ce documentatie nouã mai trebuie sã întocmesc, pentru cã niste acte oricum le avem ca sã putem vinde acum în piatã. Din pãcate, nu prea merge vînzarea. Cel putin acum, dupã sãrbãtori, lumea nu prea mai dã pe la piatã. Mã gîndesc cã dacã vom fi obligati sã punem în tiplã brînza de burduf, de exemplu, apoi nimeni nu se mai atînge de ea, pentru cã pe negustatelea nu se cumpãrã. Si cam asa o sã se întîmple cu toate produsele. Tot timpul le dãdem oamenilor sã guste, chiar dacã nu cumpãrau. Poate într-o zi îmi deveneau clienti, dacã le plãcea marfa mea. Plus cã le mai întreceam ceva la cîntar, un fel de bonus, sã fie omul multumit de mine. Sper totusi cã nu îmi va fi foarte greu sã respect si aceastã ultimã prevedere si clientii pe care mi i-am fãcut în toti acesti ani de cînd vînd brînzã aici sã se aprovizioneze în continuare de la mine“, a spus Maricica Olaru.
Si alte prevederi
Ordinul ANSVSA a apãrut în Monitorul Oficial abia pe 30 decembrie 2008 si din acest motiv inspectorii au dat dovadã de clementã în aplicarea sanctiunilor ce însotesc decizia. De la 1 februarie însã, cei care vor continua sã vîndã în piete fãrã sã fie înregistrati, riscã sã fie amendati cu sume între 3. 000 si 5. 000 de lei. ÃŽn plus, li se va interzice dreptul sã-si comercializeze produsele în piatã. Produsele de origine animalã care sînt destinate vînzãrii trebuie sã provinã de la exemplare sãnãtoase care au toate actiunile sanitare veterinare obligatorii efectuate, sã nu fie falsificate si sã prezinte caracteristicile organoleptice (culoare, miros, gust si consistentã) specifice produsului, sã fie transportate, pãstrate si prezentate spre vînzare în ambalaje curate, neruginibile si usor de spãlat si dezinfectat, sã ofere informatii consumatorului privind numele producãtorului, denumirea produsului, data obtinerii. ÃŽn spatiile unde se obtin produsele de origine animalã trebuie sã fie respectate conditiile minime de igienã pentru a evita riscul de contaminare a produselor alimentare destinate comercializãrii. Persoanele care vin în cotact cu produsele pe întreg lantul alimentar (de la obtinere si pînã la comercializare) trebuie sã nu fie purtãtoare de boli transmisibile prin alimente, fapt dovedit printr-un document care atestã starea de sãnãtate a acestuia, vizat periodic de medicul uman. Este obligatoriu cã orice suspiciune privind calitatea si salubritatea produselor obtinute destinate vînzãrii sã fie anuntatã medicului veterinar oficial sau medicului veterinar de liberã practicã.
|
Autentificare
