ELEVI ALUNGATI DIN OCCIDENT

• tot mai multi elevi plecati cu pãrintii ĂŽn strãinãtate se ĂŽntorc acasã • de la ĂŽnceputul anului scolar si pĂŽnã la sfĂŽrsitul lunii trecute s-au ĂŽntors ĂŽn scolile din judet 264 de elevi • 189 au primit deja aprobare pentru echivalarea studiilor • copiii care au ĂŽnvãtat ĂŽn alte tãri au avut mari probleme de adaptare, ei nefiind acceptati ĂŽn colectivitãti • dascãlii spun cã elevii reveniti din Italia sau Spania au uitat sã vorbeascã româneste, gramatica este o piatrã de ĂŽncercare, folosesc punctuatia dublã si cuvinte din ambele limbi •

Scolile nemtene ĂŽsi reprimesc elevii care le-au pãrãsit ĂŽn urmã cu cĂŽtiva ani. Si altii noi, care nu s-au adaptat ĂŽn strãinãtate. În mai putin de patru luni - de la 15 septembrie 2008 si pĂŽnã la sfĂŽrsitul lui ianuarie 2009, la Inspectoratul Scolar s-au ĂŽnregistrat 264 de cereri depuse de cãtre pãrinti dornici de a-si introduce copiii ĂŽn sistemul de ĂŽnvãtãmĂŽnt nemtean. Profesor Elena Ciurea, purtãtor de cuvĂŽnt al Inspectoratului, a declarat cã pentru 247 de elevi, Ministerul Educatiei a emis deja aprobare de echivalare a studiilor, pentru restul urmĂŽnd a se rezolva problema ĂŽn perioada urmãtoare, mai exact ĂŽn semestrul doi. PĂŽnã atunci elevii fãrã echivalare sĂŽnt primiti ĂŽn clasele pentru care au solicitat integrarea dar ĂŽn calitate de asistenti la ore si nu de elevi supusi procesului de evaluare scolarã. Situatia revenirii elevilor ĂŽn scolile de unde au plecat sau pur si simplu de a face scoalã si ĂŽn România, dupã ce au ĂŽnceput-o ĂŽn alte tãri, acolo unde si-au urmat pãrintii, se ĂŽntĂŽlneste ĂŽn toate zonele tãrii, dar cu prioritate ĂŽn Moldova, judetul Neamt fiind unul dintre cele ĂŽn care fenomenul este mai des ĂŽntĂŽlnit. În sens invers, numãrul copiilor care ĂŽncã mai pãrãresc scolile nemtene pentru a merge cu pãrintii ĂŽn alte tãri, unde cei care le-au dat viatã au reusit si si-au construit o casã, au servicii cĂŽt de cĂŽt sigure si se bucurã de un trai decent, mai bun decĂŽt cel pe care l-ar avea ĂŽn tarã, este la fel de mare. Nu este exclusã nici varianta ca si criza financiarã de care se vorbeste ĂŽn toatã lumea sã mai stĂŽngã totusi rĂŽndurile celor care pãrãsesc tara, dar si a celor care de nevoie se ĂŽntorc acasã.

La Vaduri, „stranierul“ a venit cu multe lipsuri

Un elev reĂŽntors din strãinãtate la scoala ĂŽn care a intrat pentru prima datã acum sapte ani este la Vaduri. El a urmat clasele primare aici, dupã care, timp de doi ani de studiu - a V-a si a VI-a - a ĂŽnvãtat ĂŽn Italia. Motivul ĂŽntoarcerii este dublu: pe de o parte tatãl si-a pierdut serviciul, iar pe de altã parte, nu s-a putut integra nici copilul printre italieni si alti colegi de alte natii. Revenit ĂŽn tarã, bãiatul a povestit cã ĂŽn Italia copiii se joacã foarte mult pe calculator ĂŽn timpul programului scolar, lectiile efective, cu predãri si ascultãri drastice cu care sĂŽnt obisnuiti elevii nostri lipsind cu desãvĂŽrsire. Acum, ca sã recupereze ceea ce a pierdut ĂŽn ultimii doi ani, face pregãtire si lucreazã foarte mult acasã. Directorul Scolii Vaduri, Daniela Semian, profesor de românã si religie, a declarat despre cazul elevului din clasa a VII-a: „Am asistat la orã la clasa unde este elevul respectiv si am vãzut cã a venit cu probleme de adaptare. ÎnvãtãmĂŽntul de acolo este la un nivel mult mai scãzut decĂŽt cel la care se face la noi. Si acesta nu este un caz unic, aceeasi concluzie am tras-o si la revenirea altor elevi care au ĂŽnvãtat o perioadã ĂŽn Italia. A recuperat deja ceva si sperãm sã recupereze cĂŽt mai mult. Face pregãtire acasã si acesta este un lucru bun, pentru cã ĂŽl ajutã sã-si punã la punct cunostintele nedobĂŽndite ĂŽn acesti ultimi doi ani de studiu. Mari probleme a avut la românã, la scris. La oral e mai simplu pentru cã ĂŽn vorbire este coodonat de cãtre noi. Si la matematicã a venit cu lipsuri mari“, a declarat directorul Daniela Semian.

La Sãbãoani, notã maximã la teza unicã

Comuna Sãbãoani este una dintre comunele nemtene din care au plecat cei mai multi cetãteni la muncã ĂŽn strãinãtate. Odatã cu ei au plecat si elevi de scoalã generalã si liceu. Asa cum se ĂŽntĂŽmplã peste tot, si la Sãbãoani se ĂŽntorc elevii acasã. „De la ĂŽnceputul acestui an scolar au revenit ĂŽn scoalã sapte elevi. Sase dintre ei nu s-au putut adapta la scoala din Italia, iar ĂŽn cazul unei eleve, mama sa a vrut sã se ĂŽntoarcã ĂŽn tarã pentru cã aici se face mai multã carte si este convinsã cã viitorul fiicei ei este aici, ĂŽn România, si nu ĂŽn Italia“, a declarat profesor Ioana Ciobanu, director adjunct al Liceului Teoretic Vasile Alecsandri Sãbãoani.
Printre copiii reveniti la unitãtile de ĂŽnvãtãmĂŽnt din aceastã comunã este o fatã care dupã ciclul primar a studiat doi ani ĂŽn Italia, dupã care a revenit ĂŽn tarã. În clasa a VII-a a avut de sustinut teza cu subiect unic la limba si literatura românã, lucrarea sa primind cea mai mare notã din toatã clasa. Asta demonstreazã cã existã o compatibilitate ĂŽntre cele douã discipline, dar mai trebuie recunoscut si faptul cã vorbirea ĂŽn româneste ĂŽn familie a avut un rol foarte important ĂŽn pãstrarea cunostintelor acumulate ĂŽn clasele mici.

Ortografie, neadaptare...

O problemã pentru copiii reveniti ĂŽn tarã o reprezintã ortografia, care are de suferit dupã o perioadã ĂŽn care ea nu este utilizatã. „Programa scolarã ĂŽn Italia este mult mai simplã fatã de ceea ce avem noi aici. Avem caz de copil care a fãcut clasele primare ĂŽn Italia si care acum este la noi ĂŽn scoalã. Acest copil are mari lacune si este foarte greu sã tinã ritmul cu colegii de aceeasi vĂŽrstã. Pentru el este foarte dificil sã treacã dintr-o clasã ĂŽn alta, pentru cã are o pregãtire foarte slabã“, a spus directorul Liceului Vasile Alecsandri, Liliana Gligor. Dascãlii acestei unitãti de ĂŽnvãtãmĂŽnt sustin cã neadaptarea la scoala din Italia sau din orice altã tarã reprezintã principala problemã cu care se confruntã elevii români. Profesoara Angela Vacaru, dirigintã la clasa a V-a A de la liceul sãbãonean, a spus cã sĂŽnt pãrinti care constientizeazã avantajele ĂŽnvãtãrii ĂŽn tarã si din acest motiv renuntã, dupã o perioadã, sã ĂŽsi mai lase copiii sã studieze ĂŽn scoli strãine. O fetitã a fost adusã ĂŽn tarã pentru cã nu a mai rezistat presiunii psihice la care era supusã de cãtre colegii italieni, care mereu o tachinau si umileau. CĂŽnd a fost ĂŽntrebatã de cãtre diriginte cum i-a fost cĂŽt a ĂŽnvãtat ĂŽn strãinãtate, copila a ĂŽnceput sã plĂŽngã. O altã elevã a povestit cã desi nu s-a consumat prea mult pentru cã nu era bine primitã printre colegi, este convinsã cã niciodatã nu ar fi putut lega prietenii, oricĂŽnd de mult timp ar mai fi sta printre copiii strãini. „Datoria noastrã este sã ĂŽncercãm sã ĂŽi ajutãm pe acesti elevi sã ĂŽsi poatã echivala studiile si ĂŽi primim ĂŽn clase ĂŽn care ĂŽsi cunosc deja colegii. În conditiile reducerii populatiei scolare de la an la an, revenirea copiilor plecati este un lcuru foarte important pentru unitatea scolarã“, a mai spus directorul Liliana Gligor.

Probleme si cu punctuatia, ortogramele si chiar de vorbire

La Colegiul Tehnic Gheorghe Cartianu, ĂŽn acest an scolar au fost primiti din scoli din strãinãtate cinci elevi. O altã unitate de ĂŽnvãtãmĂŽnt din Piatra Neamt ĂŽn care au fost primiti elevi stranieri este Grupul Scolar Economic Administrativ. „Copiii «stranierilor» au ĂŽn primul rĂŽnd nevoie de pregãtire suplimentarã la limba românã. CĂŽnd se ĂŽntorc, ei nu mai stiu sã scrie româneste. Ei mai vorbesc româna doar ĂŽn familie si nu e de ajuns. Nu mai stiu ortogramele. Multi dintre ei folosesc ĂŽncã punctuatia cu semne duble. Nu au fãcut deloc gramaticã“ a spus un profesor de românã de la Scoala Elena Cuza Piatra Neamt.
Nici cu limba vorbitã nu stau mai bine pentru cã, de multe ori, cĂŽnd nu-si gãsesc cuvintele ĂŽn românã, copiii completeazã cu cele din limba pe care o stiu cel mai bine - italiana sau spaniola, dupã caz. „În spaniolã, la substantiv nu fac si categoriile gramaticale, si atunci nu stiu numãrul sau genul cĂŽnd vin ĂŽn scolile românesti, chiar dacã sĂŽnt ĂŽn clasa a V-a“, a mai spus profesorul respectiv.