Olé-Olé-Olé/ Ceausescu încã e!
Gratie unor secvente difuzate duminicã, 25 ianuarie 2009, la Zig-Zag cu Ion Cristoiu, telespectatorii au retrãit atmosfera de exceptie din 22 decembrie 1989, dupã-amiazã. Strînsi în curtea Televiziunii sau în Piata Comitetului Central, mii de bucuresteni cîntau Olé-Olé-Olé/ Ceausescu nu mai e! Nu stiu cum vor fi fost sentimentele împãrtãsite de telespectatori. Eu însã am simtit nevoia unui surîs amar. Pentru cã toti cei care cîntau acest slogan se înselau amarnic: Ceausescu desi cãzut de la putere, mai era. ÃŽn constiinta celor care strigau. Si asa a rãmas timp de 20 de ani. A trebuit sã vinã la putere guvernul funestei aliante PDL-PSD, prin care s-a refãcut sinistrul FSN, pentru a ne da seama cã Nicolae Ceausescu mai e încã în multi dintre cetãtenii acestei tãri. Multi dintre ministrii Guvernului Boc au debutat prin actiuni amintind de stilul Ceausescu. Ministrul Sãnãtãtii, Ion Bazac, a anchetat cazul de la Slatina la miezul noptii, fãcînd demiteri pe loc. Pentru astfel de cazuri, existã proceduri clar stabilite de lege. Ministrului putin i-a pãsat de ele. Ministrului Transporturilor, Radu Berceanu nu i-a plãcut culoarea rosie a Gãrii Craiova. Si nu s-a sfiit s-o spunã, în cadrul unei vizite de tip Ceausescu. Fostul ministru al Internelor, Gabriel Oprea, s-a lansat în inspectii inopinate la sectiile de politie.
Desi fãrã nici o legãturã cu statul de drept, astfel de actiuni au fost aplaudate de români. Dovadã cã, desi îl înjurã pe Ceausescu, multi români au nostalgia stilului Ceausescu de demnitar. Duminicã, 25 ianuarie 2009, la aceeasi emisiune am purtat un dialog cu Teodor Brates, cel care în decembrie 1989 difuza pe TV informatii precum cele cu apa otrãvitã sau cu teroristii care erau forte loiale lui Ceausescu. Nu la mult timp dupã decembrie 1989, s-a stabilit clar cã teroristii - cel putin în ipostaza de apãrãtori ai lui Ceausescu, n-au existat. De atunci, bietul Teodor Brates e obligat sã se apere zi de zi fatã de acuzatiile cã ar fi dezinformat cu bunã stiintã populatia României. Si în timpul dialogului televizat, Teodor Brates a încercat sã se apere, invocînd declaratii ale oficialilor de la vremea respectivã - de la Ion Iliescu la Stefan Gusã - care sustineau existenta teroristilor. Nu stiu cum s-a fãcut, dar desi îmi propusesem, am uitat sã-i aduc lui Teodor Brates argumentul zdrobitor în apãrarea sa. Pãi dacã acum, într-o Românie zisã si asezatã, cu jurnalisti ce plesnesc de tîfna profesionalismului, pot fi difuzate pe posturi TV informatii din surse, ce se dovedesc ulterior crase diversiuni ce sã mai cerem lui Teodor Brates în conditiile de haos ale lui 22 decembrie 1989? E
|