Tevarii, între a fi sau a nu fi
• „nici de bine, nici de rãu“, ar fi concluzia ultimelor proteste ale tevarilor, la Bruxelles • în fabricã cînd se lucreazã, cînd nu • multã lume vrea sã plece, dar cam... cu fricã • Soarta celor mai putin de 2.000 de salariati ai fabricii de tevi ArcelorMittal Cordun rãmîne sub semnul întrebãrii, inclusiv dupã ultimul protest, desfãsurat acum cîteva zile la Bruxelles. Sindicalistii s-au mobilizat si au participat, alãturi de Federatia Metalurgistilor Europeni, la pichetarea principalelor institutii ale UE, în mod pasnic. Nici „de bine“, dar nici „de rãu“, asa s-ar putea sintetiza rezultatul actiunilor oamenilor care simt printre primii efectele crizei mondiale. Surse sindicale care au dorit sã-si pãstreze, totusi, anonimatul, au anuntat cã, pe plan local, principala problemã rãmîne cît este de lucru si cîti oameni vor fi disponibilizati. Interesant este cã, pînã la urmã, la Bruxelles au mers doar „nume noi“, probabil din „esalonul al doilea“ al luptei sindicale. Este vorba despre Vasile Rãdãutanu, Gheorghe Jipa, Ion Oprea si Mihai Blãjut. „S-au fãcut proteste peste tot, inclusiv la UE, si ce!? Muncim si noi cînd este de treabã, în rest sîntem trimisi acasã. Cine ne întretine familiile, în stilul acesta, mai ales cã multi dintre noi ne-am epuizat si zilele libere? Sînt multe întrebãri, la care nici sindicatul, nici conducerea nu au rãspunsuri clare. Nu stim nici cîte ore vom avea pontate sau ce se va mai întîmpla cu o parte din sporuri. Lumea cam vrea sã plece, probabil pe bunã dreptate. Se lucreazã sporadic, în functie de materia primã“, a spus Romeo T., salariat al fabricii de tevi. Sindicalistii, mai mult... neoficial, afirmã cã situatia nu este atît de gravã pe cît ar pãrea la prima vedere, în conditiile în care piata mondialã a otelului a picat. „Situatia este dramaticã, în conditiile în care sîntem în plin proces de disponibilizãri voluntare, iar situatia pe piata otelului este în declin. Pãsurile noastre sînt multe...“, declara Gheorghe Ciobanu, lider al Sindicatului Liber Petrotub. De mentionat cã în aceastã „crizã mondialã“, numãrul salariatilor de la ArcelorMittal Cordun care vor sã plece din fabricã pentru plãti compensatorii si alte stimulente financiare a trecut binisor de cotã, în conditiile în care nu se stie cine se va putea cu adevãrat „libera“. Dosarul fiecãrui muncitor va fi analizat în parte, cel mai probabil datele finale urmînd sã fie prezentate dupã data de 31 martie, cînd se încheie campania de înscrieri. Reamintim cã, în plinã crizã financiarã, pentru tevarii ce vor sã abandoneze „corabia“ a fost instituit un termen de 30 de zile de la înscrierea la disponibilizãrile voluntare, cînd patronatul poate sã decidã dacã angajatul primeste
„undã verde“ sau nu. Decizia de „lãsare la vatrã“ a venit la finele anului trecut. Conditiile sînt identice celor aplicate la ArcelorMittal Galati, sau la alte unitãti din tarã. Sindicalistii încã asteaptã sã vadã cum va decurge aceastã campanie, mai ales cã, timp de cîteva sãptãmîni, în fabricã nu s-a lucrat, oamenii avînd timp sã se gîndeascã bine la ceea ce vor avea de fãcut. Tentatiile sînt mari, mai ales cã salariatii disponibilizati la cerere vor primi plãti compensatorii de pînã la 28.000 de lei, în functie de vechimea în muncã. De asemenea, tot în functie de perioada lucratã, ei vor beneficia de ajutor de somaj si de plata lunarã a ultimului salariu, pe o perioadã care poate ajunge la 24 de luni. Nu trebuie omis faptul cã tevarii care vor mai rãmîne, vor mai avea abia anul acesta o sansã sã îsi discute lefurile cu patronatul, dar sperantele lor au „aripile“ cam subrede.
|