Dramele copiilor de scoalĂŁ

• circa 11.600 de elevi au unul sau ambii pĂŁrinti plecati ĂŽn strĂŁinĂŁtate • psihologii sustin cĂŁ acesti copii sĂŽnt diferiti de ceilalti datoritĂŁ suferintei cauzate de dorul de pĂŁrinti • „aveam copii la bloc, care ĂŽsi strigau mama la geam, iar eu nu aveam pe cine striga, cĂŁ mama era departe“, povesteste o adolescentĂŁ care de la sapte ani a stat cu o rudĂŁ, pĂŁrintii fiindu-i plecati ĂŽn strĂŁinĂŁtate timp de patru ani •

11.592 de drame mai mari sau mici se pretrec în scolile nemtene, si în acestea nu sînt incluse si suferintele pe care le trãiesc copiii de gãdinitã, pentru cã ei nu intrã în aceastã statisticã. Asa cum raporteazã conducerea Inspectoratului Scolar Judetean Neamt, la ora actualã, 11.592 de elevi din clasele I - XIII au unul sau ambii pãrinti în strãinãtate. Dintre acestia, 4.655 de elevi sînt înscrisi în unitãti de învãtãmînt din Piatra Neamt si zonã, 4.335 de elevi sînt în Roman si localitãtile apropiate, 1.963 în Tîrgu Neamt si zonã si diferenta, de 639 de elevi, se regãseste în scolile din Bicaz si zona apropiatã. În judetul Neamt, în cele 158 de unitãtile de învãtãmînt cu personalitate juridicã sînt scolarizati 70.330 de elevi. Procentual vorbind, 16,5% dintre acestia sînt lãsati în judet doar în grija unui pãrinte sau a unor rude, prieteni.

Lipsa afectiunii pĂŁrintesti

Psihologii sustin cĂŁ acesti copii sĂŽnt supusi suferintei datoritĂŁ dorului de cei care le-au dat viatĂŁ. „Acesti copii sĂŽnt exact ca si ceilalti, care stau ĂŽmpreunĂŁ cu familia, doar cĂŁ ei suferĂŁ pentru cĂŁ nu au un model alĂŁturi. Se stie cĂŁ dezvoltarea copilului are loc foarte mult si prin imitatie. Or ei nu au pe cine imita. Ca o consecintĂŁ a plecĂŁrii pĂŁrintilor, este afectat echilibrul emotional al copilului. Aceasta depinde si de vĂŽrsta la care are loc ruptura copilului de pĂŁrinti, dar si de persoana ĂŽn grija cĂŁreia este lĂŁsat minorul. Este foarte importantĂŁ si relatia pe care copilul a avut-o cu pĂŁrintii, de felul de a fi al copilului. Practic apare o rupturĂŁ ĂŽn relatia afectivĂŁ. Copiii mai sensibili depĂŁsesc mai greu aceste despĂŁrtiri. Ei suferĂŁ din lipsĂŁ de model efectiv, pentru cĂŁ nu au pe cine imita. Copiii trĂŁiesc de cele mai multe ori cu modelul pĂŁrintelui ideal. Lipsa afectiunii si a pĂŁrintilor sĂŽnt suplinite de bani, dar nu aceasta este solutia“, a declarat Meda Stirbu, profesor psiholog ĂŽn cadrul Centrului Judetean pentru AsistentĂŁ PsihopedagogicĂŁ Neamt.
Specialistii sustin cĂŁ trĂŁirile copiilor lĂŁsati singuri ĂŽn tarĂŁ sĂŽnt similare cu cele care se produc ĂŽn cazurile de divort, cĂŽnd sĂŽnt ĂŽncredintati unuia dintre pĂŁrinti ori ajung de multe ori la rude. Avantajul plecĂŁrii pĂŁrintilor ĂŽn strĂŁinĂŁtate, pe termen scurt, ĂŽnseamnĂŁ o bunĂŁstare materialĂŁ si un oarecare confort asigurat copilului lĂŁsat ĂŽn tarĂŁ, fatĂŁ de ceilalti, care au pĂŁrinti cu venituri decente si griji curente. Din pĂŁcate, multi dintre dascĂŁli ĂŽi eticheteazĂŁ uneori pe copiii cu pĂŁrinti ĂŽn strĂŁinĂŁtate, defĂŁimĂŽndu-i sau vorbind despre ei ca despre copii - problemĂŁ, desi incidentele ĂŽn care sĂŽnt implicati nu sĂŽnt mai multe decĂŽt cele care ĂŽi au ca fĂŁptas pe elevii cu pĂŁrinti alĂŁturi. Singura deosebire ĂŽntre unii si altii este tristetea si suferinta provocatĂŁ de dorul celor care le-au dat viatĂŁ.

Bratele bunicilor, mai calde ca ale pĂŁrintilor

Perioada criticĂŁ din viata unui copil este pubertatea. LĂŁsati ĂŽn grija unor bunici, care sĂŽnt mai protectori si mai putin autoritari decĂŽt pĂŁrintii, ei ar putea avea diverse probleme de comportament, poate uneori mai mari decĂŽt ale elevilor supravegheati de pĂŁrinti. „Consecintele acestor migratii le vom vedea peste ani. Acum, dacĂŁ este sĂŁ aleg ĂŽntre douĂŁ rele - lĂŁsarea copiilor ĂŽn tarĂŁ sau plecarea ĂŽn strĂŁinĂŁtate ĂŽmpreunĂŁ cu ei, aleg a doua variantĂŁ, pentru cĂŁ optez pentru familia unitĂŁ“, a mai adĂŁugat profesoara Meda Stirbu.
I.V. este o adolescentĂŁ care povesteste cĂŁ atunci cĂŽnd a ĂŽmplinit sapte ani a fost lĂŁsatĂŁ de pĂŁrinti, timp de patru ani, ĂŽn grija unei mĂŁtusi. Sora ei, de doar opt luni la acea vreme, a rĂŁmas la bunici, la tarĂŁ. „Eu o cunosteam bine pe mĂŁtusĂŁ si nu mi-a fost greu sĂŁ stau la ea. Dar sora mea, nu-i cunostea pe pĂŁrinti cĂŽnd s-au ĂŽntors acasĂŁ. CĂŽnd a auzit cĂŁ vin la tarĂŁ sĂŁ o vadĂŁ, s-a ascuns. Tremura si plĂŽngea. Au adus-o ĂŽn oras, dar plĂŽngea continuu si vorbea la telefon cu bunica, rugĂŽnd-o sĂŁ vinĂŁ s-o ia la tarĂŁ. DupĂŁ cĂŽtiva ani s-a obisnuit cu pĂŁrintii, dar nici acum nu acceptĂŁ sĂŁ nu stea foarte mult la tarĂŁ. Nu vrea la mare, la munte, ĂŽn vacante, vrea doar la bunici. Greu mi-a fost si mie. Aveam copii la bloc, care ĂŽsi stigau mama la geam, iar eu nu aveam pe cine striga, cĂŁ mama era departe“, povesteste adolescenta. Din experienta lor, psihologii povestesc cĂŁ ĂŽn timp, atĂŽt pĂŁrintii plecati cĂŽt si copiii lĂŁsati acasĂŁ trĂŁiesc o dramĂŁ si mai devreme sau mai tĂŽrziu ajung sĂŁ ĂŽsi reproseze cĂŁ au avut de trecut printr-o astfel de etapĂŁ, dar scuza este clasicĂŁ - „pentru un trai mai bun“.