Investitie de 20 milioane de euro

CentralĂŁ fotovoltaicĂŁ de 20 milioane de euro

• cea mai mare centralĂŁ fotovoltaicĂŁ din Europa va functiona la Piatra Neamt • costul este de aproape 20 de milioane de euro • banii vor veni aproape ĂŽn totalitate de la Uniunea EuropeanĂŁ • centrala va avea o putere de 3 MW, aproape dublu fatĂŁ de cea mai mare de acest gen care se aflĂŁ ĂŽn Franta •

Municipiul Piatra Neamt, care tocmai a fost desemnat ĂŽn urma unui sondaj drept cel mai „verde“ oras din tarĂŁ, are ambitia de a deveni cel mai „verde“ din Europa. Concret, municipalitatea a fĂŁcut deja primii pasi pentru construirea unei centrale fotovoltaice ĂŽn municipiul nostru care, dacĂŁ se va finaliza, va deveni cea mai mare de acest fel din Europa si a doua din România. Mai exact, primĂŁria a accesat unele programe europene si a obtinut fondurile necesare construirii unei asemenea centrale care reprezintĂŁ o sursĂŁ de energie electricĂŁ nepoluantĂŁ si perfect ecologicĂŁ. Centrala va functiona pe baza panourilor solare si este menitĂŁ sĂŁ asigure electricitatea necesarĂŁ municipalitĂŁtii pentru iluminatul stradal dar si pentru asigurarea necesarului anumitor societĂŁti ale primĂŁriei. Costul total al investitiei va fi de 19,2 milioane de euro, bani care vor veni ĂŽn proportie de 98% de la Uniunea EuropeanĂŁ iar restul de 2 procente vor reprezenta contributia administratiei locale. AceastĂŁ centralĂŁ urmeazĂŁ sĂŁ fie amplasatĂŁ ĂŽn anexa VĂŽnĂŁtori si se preconizeazĂŁ cĂŁ va aduce anual un profit de circa 500.000 de euro primĂŁriei dar va conduce si la crearea a 15-20 de noi locuri de muncĂŁ. Puterea estimatĂŁ pe care o va avea viitoarea centralĂŁ este de 3 megawati, ceea ce are ĂŽnsemna aproape dublu fatĂŁ de cea mai mare centralĂŁ de acest gen care va functiona din aceastĂŁ varĂŁ ĂŽn Europa, mai exact ĂŽn Franta. Aceasta va fi instalatĂŁ ĂŽn luna iulie pe acoperisul unui depozit din localitatea Laudun, Franta. Acoperind o suprafatĂŁ de aproximativ 30.000 de metri pĂŁtrati din totalul de 55 000 de metri pĂŁtrati (cĂŽt mĂŁsoarĂŁ acoperisul depozitului), aceastĂŁ centralĂŁ va produce echivalentul consumului anual de energie a 500 de gospodĂŁrii. Cele 2.560 de panouri solare vor produce 1,6 MW pe an. Centrala din Franta costĂŁ aproximativ 8 milioane de euro.

„DeocamdatĂŁ sĂŽntem ĂŽn faza de studii de prefezabilitate“

„Nu stiu dacĂŁ mai existĂŁ astfel de centrale ĂŽn România dar din cĂŽte stiu, ĂŽn Moldova cu sigurantĂŁ nu sĂŽnt. Cert este cĂŁ o asemenea investitie va face economii substantiale ĂŽn bugetul primĂŁriei si, ĂŽn plus, fiind consideratĂŁ o sursĂŁ ecologicĂŁ de energie, va tranforma orasul nostru ĂŽntr-unul tot mai verde. Centrala va produce energie electricĂŁ apoi o introducem ĂŽn sistemul national iar apoi ne recuperĂŁm banii de la E-On. Se estimeazĂŁ cĂŁ aceastĂŁ centralĂŁ va fi finalizatĂŁ anul viitor, deocamdatĂŁ sĂŽntem ĂŽn faza de studii de prefezabilitate“, a precizat viceprimarul Dragos Chitic. Acest studiu de prefezabilitate care a fost ĂŽntocmit deja costĂŁ aproape 10.000 de euro. Studiul de fezabilitate ce va fi ĂŽntocmit ulterior va costa 75.000 de euro, serviciile de consultantĂŁ sĂŽnt evaluate la 300.000 de euro, instalarea retelei fĂŁrĂŁ centrala propriu zisĂŁ costĂŁ peste 200.000 de euro, iar diferenta pĂŽnĂŁ la 19,2 milioane de euro reprezintĂŁ costul centralei si al panourilor solare. În România functioneazĂŁ o asingurĂŁ centralĂŁ de acest gen, la Bucuresti. AceastĂŁ centralĂŁ, care produce energie electricĂŁ prin conversia energiei solare, face parte dintr-o retea europeanĂŁ de 26 de centrale electrice similare, instalate ĂŽn tot atĂŽtea centre universitare din toatĂŁ Europa, pentru a demonstra posibilitatea generĂŁrii autonome a energiei electrice verzi. ToatĂŁ centrala constĂŁ ĂŽn 200 de panouri pe circa 220 de metri. De pe un singur metru pĂŁtrat de panou se „recolteazĂŁ” un kilowatt. Fiecare panou este format din lamele de siliciu si este ĂŽmbrĂŁcat ĂŽn sticlĂŁ de protectie. Siliciul este materialul ideal pentru asa ceva, ieftin, foarte pur si ĂŽn plus se gĂŁseste din belsug. Radiatia solarĂŁ „bombardeazĂŁ” siliciul, iar electronii ĂŽncep sĂŁ se agite, producĂŽnd curent continuu. Acesta ajunge apoi ĂŽn niste invertoare care-l transformĂŁ ĂŽn curent alternativ, tocmai bun de folosit. Aceasta nu este unicul sistem fotovoltaic din România. Sisteme mai mari sĂŽnt la Vidra, la TĂŽrgoviste si la Sulina. Deosebirea este ĂŽnsĂŁ, cĂŁ centrala de la Vidra este o sursĂŁ autonomĂŁ de curent electric, la TĂŽrgoviste au fost instalate panouri ĂŽn structura clĂŁdirilor, iar farul de la Sulina este al doilea sistem fotovoltaic din lume ca mĂŁrime, instalat pe un far maritim. România nu produce panouri fotovoltaice dar sĂŽnt firme care le importĂŁ din Germania, Spania, SUA, Japonia sau India.