Stresinica a ĂŽncurcat degustĂŁtorii francezi

• expertii s-au blocat cĂŽnd au fost pusi sĂŁ recunoascĂŁ vinul de „frĂŁgutĂŁ“ sau stresinica, la un salon organizat la Paris • „S-au adunat ciorchine ĂŽn jurul mesei, miroseau, apoi gustau, vorbeau ĂŽntre ei, apoi iarĂŁsi miroseau, iar gustau si tot asa. Nereusind sĂŁ identifice ce soi era, dupĂŁ vreo orĂŁ, au ĂŽntrebat dacĂŁ este fabricat din struguri. Erau profesori de la institutii de ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽnt agricole de profil viticol. PĂŽnĂŁ la urmĂŁ, atmosfera s-a destins cĂŽnd le-am spus cĂŁ este un soi autohton care se cultivĂŁ numai ĂŽn nordul Modovei“, a declarat profesorul Liviu Ciubotaru • si sampania „Boxa“ a uimit •

Vinul fabricat din „frĂŁgutĂŁ“, ĂŽn boxa de la bloc, de un profesor de la Grupul Scolar Agricol „I. I. Brad“ Horia, Liviu Ciubotaru, i-a pus pe jar pe expertii francezi veniti la Salonul International de AgriculturĂŁ de la Paris, la sfĂŽrsitul lui februarie. Invitati sĂŁ serveascĂŁ si sĂŁ spunĂŁ din ce soi era fabricat, cunoscĂŁtorii au bĂŁtut ĂŽn retragere, speculĂŽnd chiar cĂŁ licoarea nu ar fi din struguri. „S-au adunat ciorchine ĂŽn jurul mesei, miroseau, apoi gustau, vorbeau ĂŽntre ei, apoi iarĂŁsi miroseau, iar gustau si tot asa. Nereusind sĂŁ identifice ce soi era, dupĂŁ vreo orĂŁ au ĂŽntrebat dacĂŁ este fabricat din struguri. Erau profesori de la institutii de ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽnt agricole de profil viticol, dar asa ceva nu mai vĂŁzuserĂŁ si nu voiau sĂŁ se dea bĂŁtuti. PĂŽnĂŁ la urmĂŁ, atmosfera s-a destins cĂŽnd le-am spus cĂŁ este un soi autohton care se cultivĂŁ numai ĂŽn nordul Modovei, asa cĂŁ nu aveau de unde sĂŁ-l cunoascĂŁ. Este asa-zisa «frĂŁgutĂŁ», un hibrid semisĂŁlbatec, ce creste prin zona noastrĂŁ, iar strugurii ĂŽi primisem de la un cetĂŁtean de pe strada Renasterii, de lĂŽngĂŁ Bazar, pe care, fiind ĂŽn vĂŽrstĂŁ, l-am ajutat la cules via din curte“, a declarat Liviu Ciubotaru. Asa cum se obisnuieste, pentru a da culoare manifestĂŁrii fiecare participant vine cu un mic stand ĂŽn care sĂŁ prezinte produse specifice zonei din care provine. Profesorul romascan a pus pe masĂŁ douĂŁ vinuri fĂŁcute la boxĂŁ, unul din amintita „frĂŁgutĂŁ“ si un vin alb, fabricat din struguri pe care i-a cumpĂŁrat din piatĂŁ, la sac, un amestec de otonel si, probabil, riesling. Surprizele cu vinurile sale au ĂŽnceput ĂŽncĂŁ de cĂŽnd a ajuns ĂŽn Franta, prima fiind aceea cĂŁ vinul alb a ĂŽnceput sĂŁ fiarbĂŁ din nou si s-a cam tulburat. „Îmi era asa de ciudĂŁ cĂŁ nu pot prezenta un vin limpede, dar o colegĂŁ m-a ĂŽncurajat, mi-a spus sĂŁ le zic francezilor cĂŁ este sampanie, de vreme ce avea bule de gaz de la reactia chimicĂŁ. Culmea este cĂŁ a prins, francezii au gustat si, imediat, m-au ĂŽntrebat dacĂŁ este sampanie, asa cĂŁ mi-a mai venit inima la loc. Le-am spus cĂŁ este sampanie «Boxa», fabricatĂŁ artizanal, ĂŽn «laboratorul» propriu“, a mai spus profesorul romascan.