OCNAS ÎN GRECIA

• un bĂŁrbat din Chilii si fiul sĂŁu au povestit drama trĂŁitĂŁ ĂŽn Grecia, ca sclavi • „Ne-au dus la niste grajduri necurĂŁtate de zeci de ani de zile de unde trebuia sĂŁ scoatem «sfichia»“ • „La o carierĂŁ de piatrĂŁ am spart bolovani la tĂŽrnĂŁcop si i-am cĂŁrat cu spatele“ • „O lunĂŁ si trei sĂŁptĂŁmĂŽni am mĂŽncat numai pĂŽine uscatĂŁ“ • „Eram «programati» sĂŁ ne ĂŽmpuste“ • „Cel care ne-a vĂŽndut i-a zis grecului: «dupĂŁ ce ĂŽti fac treaba, dĂŁ-i si tu ĂŽntr-o gĂŽrlĂŁ»“ •

MĂŁrturii cutremurĂŁtoare au fĂŁcut, ĂŽn exclusivitate pentru reporterii „Monitorului“, unele dintre victimele retelei de trafic de persoane coordonatĂŁ ĂŽn Neamt de brasoveanul Gheorghe Burete si trifesteanca Elena Crina Scutaru. Munca ĂŽn ocnele grecesti, la propriu, dupĂŁ ce au fost vĂŽnduti ca vitele sau mĂŽncarea primitĂŁ cĂŽt sĂŁ nu moarĂŁ le-au distrus, ĂŽn doar douĂŁ luni, vietile unor oameni care ar fi dorit sĂŁ cĂŽstige, lucrĂŽnd cinstit, un ban frumos. Pe Cornel CheptĂŁnaru, din Chilii, comuna Valea Ursului, l-am gĂŁsit acasĂŁ, ajutĂŽndu-si sotia sĂŁ dea cu var pentru apropierea sĂŁrbĂŁtorilor. BĂŁrbatul ĂŽn vĂŽrstĂŁ de 40 de ani abia merge, fiind, asa cum spune, „nenorocit de spate“. Are o hernie de disc, fiind operat din aceastĂŁ cauzĂŁ cĂŽnd a revenit ĂŽn tarĂŁ, anul trecut, din sclavia din Grecia. Povestea acestuia este foarte tristĂŁ, amĂŁnuntele cosmarului prin care a trecut, alĂŁturi de fiul sĂŁu, ĂŽn vĂŽrstĂŁ de 19 ani, ĂŽn ocnĂŁ, fiind ĂŽnfiorĂŁtoare. Acesta explicĂŁ drama prin care au trecut multi români din dorinta de a cĂŽstiga mai bine. „Anul trecut, prin iunie, a venit aici ĂŽn sat, la o vecinĂŁ cu care se cunoscuse ĂŽn spital, aceastĂŁ doamnĂŁ Crina Scutaru, din Trifesti. A ĂŽntrebat de oameni care vor sĂŁ meargĂŁ la muncĂŁ ĂŽn Grecia, ĂŽn diverse activitĂŁti din agriculturĂŁ si m-am oferit, cu bĂŁiatul cel mare. Am cinci copii si familie grea, ce sĂŁ spun, ni s-a pĂŁrut manĂŁ cereascĂŁ. Au zis cĂŁ, pentru douĂŁ luni, vom primi cĂŽte 1.500 de euro. Au mai acceptat conditiile vreo 10 oameni din sat si Neamt iar, ĂŽn scurt timp, am plecat cu un microbuz, 22 de insi, la Tripoli“, ĂŽsi ĂŽncepe istorisirea Cornel CheptĂŁnaru. Tuturor pasagerilor, majoritatea din judet, le-au fost luate actele de identitate, returnate la iesirea din România, „taxa de drum“ fiind de un milion de lei vechi/persoanĂŁ, luati de Crina Scutaru.

Calvarul

Abia dupĂŁ sosirea la destinatie a urmat calvarul. Românii au fost vĂŽnduti de Gheorghe Burete si Crina Elena Scutaru unor patroni, pentru cĂŽteva mii de euro, primul lucru la intrarea ĂŽn sclavie fiind luarea actelor. „Ne-au pus, pe mine si pe bĂŁiat, la muncile cele mai grele. Mai ĂŽntĂŽi, ne-au dus la oi, la niste grajduri necurĂŁtate de zeci de ani de zile de unde trebuia sĂŁ scoatem «sfichia» (gunoiul, n.r.). VĂŁ ĂŽnchipuiti ce muncĂŁ, la lopatĂŁ, de dimineatĂŁ pĂŽnĂŁ seara. Apoi am mers la o carierĂŁ de piatrĂŁ, unde am spart bolovani la tĂŽrnĂŁcop si i-am cĂŁrat cu spatele, pentru amenajarea de garduri. Acolo mi-am nenorocit spatele. Ne tratau mai rĂŁu ca pe animale. O lunĂŁ si trei sĂŁptĂŁmĂŽni, cĂŽt am stat, am mĂŽncat numai pĂŽine uscatĂŁ. DacĂŁ mai dĂŁdea si rosii, cĂŽnd ĂŽsi aducea aminte de noi, nu apucam sĂŁ primim, pentru cĂŁ luau albanezii tot. Încercam sĂŁ-i cerem bani, sĂŁ-l ĂŽntrebĂŁm cĂŽnd plĂŁteste, dar numai rĂŁcnea la noi. Abia dupĂŁ ce am scĂŁpat, am aflat cĂŁ, de fapt, eram «programati» sĂŁ ne ĂŽmpuste dupĂŁ ce nu mai puteam munci. Chiar cel care ne-a vĂŽndut i-ar fi zis grecului: «dupĂŁ ce ĂŽti fac treaba, dĂŁ-i si tu ĂŽntr-o gĂŽrlĂŁ»“, mai spune, privind ĂŽn gol, Cornel CheptĂŁnaru. Tot din Chilii au plecat si altii la „muncĂŁ“, ajungĂŽnd ĂŽn sclavie. Este cazul fratilor Ionut si Elena Gherasim, care, ĂŽnsĂŁ, au scĂŁpat mai repede de la ĂŽncĂŁrcat si descĂŁrcat saci cu grĂŽu si fĂŁinĂŁ, dupĂŁ doar cĂŽteva zile. Tinerii s-au ĂŽntors ĂŽn tarĂŁ, conform spuselor fratelui lor, dar ĂŽsi cautĂŁ de muncĂŁ prin alte localitĂŁti.

Au scĂŁpat

Norocul lui Ionut si Cornel CheptĂŁnaru au fost doi conationali. Acestia, stabiliti de mult ĂŽn Grecia, la un patron inimos, le-au sĂŁrit ĂŽn ajutor. „SĂŽnt doi bĂŁieti de prin Vrancea cĂŁrora, cĂŽnd le-am povestit ce se ĂŽntĂŽmplĂŁ, nu le-a venit sĂŁ creadĂŁ. Au mers la patronul nostru, stiind limba si i-au cerut sĂŁ ne trateze corect. DĂŽnsul a replicat cĂŁ a plĂŁtit deja pentru munca noastrĂŁ. Abia dupĂŁ ce l-au amenintat cĂŁ aduc Politia, ne-a dat actele si 100 de euro. Ce sĂŁ facem noi cu banii ĂŁstia, cum sĂŁ ajungem ĂŽn tarĂŁ cu atĂŽt? Tot bĂŁietii aceia ne-au ajutat si, ĂŽn cele din urmĂŁ, am ajuns acasĂŁ“, a mai istorisit victima traficantilor. DupĂŁ ce mai multi dintre românii vĂŽnduti ca sclavi s-au plĂŽns autoritĂŁtilor, anchetatorii au ajuns si la Chilii. Victimele au dat declaratii si si-au formulat pretentiile materiale, constĂŽnd ĂŽn doar milionul cheltuit de fiecare pentru drum si cei 1.500 euro daunele pentru munca prestatĂŁ. UrmĂŁtorul termen va fi pe 14 aprilie, drama cea mai mare fiind cĂŁ unii dintre nĂŁpĂŁstuiti nici nu au bani sĂŁ facĂŁ deplasarea de la marginea judetului la instantĂŁ.

A scĂŁpat si traficanta...

Reamintim cã Elena Crina Scutaru, în vîrstã de 37 de ani, arestatã initial pentru trafic de persoane, a fost pusã în libertate la Curtea de Apel Bacãu. Judecãtorii au admis recursul, au casat sentinta initialã si au retinut cauza spre rejudecare, respingînd propunerea de arestare preventivã formulatã de procurorii DIICOT. Femeia s-a ales numai cu interdictia de a pãrãsi tara. Gheorghe Burete, de 52 de ani, din Brasov, a fost condamnat, pe 1 aprilie 2009, de magistratii Tribunalului Neamt la o pedeapsã de 7 ani de închisoare, fiind gãsit vinovat de sãvîrsirea infractiunii de trafic de persoane în scop de muncã. Instanta l-a mai obligat la plata unor daune de 12.000 de euro cãtre 5 victime. Conform actului de inculpare al procurorilor DIICOT Neamt acuzatul ar fi exploatat munca mai multor persoane, printre care 4 nemteni din Bahna, pe care i-a dus în Grecia cu false promisiuni de locuri de muncã. Pe unii i-a vîndut la propriu patronilor strãini încasînd sute de euro. În acest dosar sînt 10 victime, dar acuzatul este inculpat în altã cauzã, pentru fapte similare. El a fost prins în flagrant, la începutul lunii octombrie 2008, pe cînd se pregãtea sã plece cu 5 victime în Grecia. Din cele 12.000 de euro pretinse de pãgubiti, 11.000 au fost solicitate de douã din victimele din Bahna. Pe 1 octombrie 2008, dupã o sãptãmînã de filaj, autorul a fost prins la Bucuresti, la volanul propriei masini, un VW Transporter cu 5 cãlãtori pentru Grecia, un nemtean si 4 hunedoreni. Burete a muncit ani de zile în Grecia, timp în care si-a fãcut oarecare relatii si a învãtat si limba. A dat de veste cã racoleazã personal pentru muncã în aceastã tarã, iar parte din cei cãzuti în plasã au fost din Bahna. Le-a promis slujbe bune, pentru 700-800 de euro lunar, la care se adãugau asigurarea transportului, a cazãrii si a mesei. A ales numai oameni unul si unul, bine clãditi si apti sã munceascã zi luminã la cele mai grele si umilitoare munci. În Grecia i-a predat patronilor, fãrã bani si fãrã acte de identitate. La finele unei luni de muncã unii primeau jumãtate din salariu, iar altii aflau cã nu primesc nimic o lunã-douã, pentru recuperarea cheltuielilor cu transportul, cazarea sau masa.