 REVOLUTIA DE LA CHISINÃU VÃZUTÃ DE LA NEAMT
• moldovenii care trãiesc sau lucreazã în Neamt si-au pus toate sperantele în revolutia din Moldova • au sperat cã vor scãpa de comunism dar miercuri, cînd protestatarii n-au mai iesit pe strãzile Chisinãului au simtit cã bãtãlia a fost pierdutã • temãtori, acestia au afirmat cã si România ar fi trebuit sã se implice mai mult pentru Basarabia • „Miercuri, cînd am vãzut cã nu mai era aproape nici un om pe strãzile din Chisinãu mi-am dat seama cã am pierdut“, „Nu stiti ce grea e viata în Basarabia. Pensia e de 300 de lei, adicã cam un milion de lei românesti. Oamenii mor de foame“, „Chiar dacã nu sînt de acord cu regimul comunist, consider cã nu asa se face o revolutie“, „Peste Prut e foamete“, sînt cîteva din cele declarate de moldovenii stabiliti în Neamt • Marti dupã amiazã zeci de mii de basarabeni au iesit pe strãzile Chisinãului dupã ce au aflat cã Partidul Comunist a cîstigat alegerile. Protestatarii au cerut anularea srutinului pe care le-au considerat cã au fost fraudate iar apoi au luat cu asalt clãdirile guvernului si parlamentului. Se pare cã în urma luptelor de stradã mai multe persoane au fost ucise iar cîteva zeci au fost rãnite. Presedintele Vladimir Voronin a declarat marti seara la postul de televiziune public moldovenesc cã aceste proteste reprezintã acte de vandalism ce au fost bine gîndite si organizate si a sugerat cã acestea au fost puse la cale de România. La sute de km distantã de Chisinãu, basarabenii stabiliti în Neamt au sperat cã revolutia conationalilor îi va scãpa de comunisti. Se pare cã n-a fost sã fie. Ieri, Monitorul a luat pulsul comerciantilor moldoveni care de ani de zile, iarnã sau varã, vînd cîte ceva prin bazarurile si pietele judetului. Ei par ceva mai fericiti decît cei rãmasi acasã. Dar se tem, spun cã alegerile au fost fraudate si va mai trece pînã ce „ciuma rosie“ nu va mai guverna la Chisinãu.
Basarabenii care lucreazã sau trãiesc în Neamt au avut parte de douã zile de foc, ei trãind în doar 24 de ore extazul si agonia. Dupã ce marti si-au pus toate sperantele în revolta spontanã izbucnitã la Chisinãu prin care sperau cã vor scãpa de comunisti, miercuri au trãit o dezamãgire cruntã atunci cînd au vãzut cã numãrul basarabenilor iesiti pe strãzile capitalei moldovene a fost foarte redus. Atunci au ajuns la concluzia cã speranta lor într-o viatã mai bunã si într-o guvernare democraticã s-a spulberat. Bazarul din Piatra Neamt, unde zilnic cîteva zeci de moldoveni îsi vînd produsele pentru a putea aduna cîtiva bãnuti era miercuri scena unor discutii aprinse pe tema celor întîmplate acasã. O femeie care marti a reusit sã treacã granita dintre România si Moldova povestea celor din jur teroarea trãitã în vamã. „Am reusit sã trecem chiar înainte ca grãnicerii sã închidã granitele. Cînd am ajuns noi, era o aglomeratie si o agitatie de nedescris. Pînã la urmã am reusit sã trecem dar chiar în spatele nostru erau mai multe autocare cu studenti care voiau sã se ducã la Chisinãu. Pe acestia nu i-au mai lãsat sã treacã. Asa de tare ne dorim sã scãpãm de comunisti, cu totii am votat cu liberalii si nu ne putem explica cum de la alegeri au iesit tot comunistii. E clar cã alegerile au fost fraudate. Acasã, în Moldova, toti oamenii erau înfricosati si toti povesteau tot felul de grozãvii despre care auziserã cã se petrec la Chisinãu dar noi n-am vãzut nimic la televiziunea nostrã. Cei care puteau se uitau la posturi românesti unde se dãdeau imagini cu revolutia“, a declarat aceasta. A refuzat sã-si dea numele de fricã.
„Am sperat si m-am rugat ca revolutionarii sã reziste“
O altã basarabeancã, dar care locuieste de cîtiva ani în Piatra Neamt avea lacrimi în ochi. „Am sperat din tot sufletul si m-am rugat la Dumnezeu ca revolutionarii sã aibã putere sã reziste si sã stea pe strãzi pînã cînd va pica guvernul comunist. Azi noapte nici n-am putut dormi. Am sunat la rudele din Moldova ca sã vãd ce-i cu ei. Bãiatul meu care locuieste acolo era fericit de revolutie dar miercuri dimineatã cînd am vãzut cã nu mai era aproape nici un om pe strãzile din Chisinãu mi-am dat seama cã am pierdut. N-o sã scãpãm în veci de comunisti. De ce n-au rezistat pe stradã? Numai asa puteam sã-i facem sã plece pe comunistii care au furat alegerile“, a declarat Raisa Alistar. Un alt basarabean, Toma Mãriutã, stabilit si el în Piatra Neamt a trãit speranta si dezamãgirea si a ajuns tot la concluzia cã Moldova nu va scãpa de regimul comunist prea curînd: „Nu stiti ce grea e viata în Basarabia. Pensia e de 300 de lei, adicã cam un milion de lei românesti iar produsele sînt de douã ori mai scumpe ca aici. Oamenii mor de foame iar de cînd au venit comunistii la putere, de mai bine de 8 ani, o ducem din ce în ce mai greu. Nu degeaba au plecat toti în toate colturile lumii. Acu era momentul sã luptãm si sã scãpãm de comunisti. Am auzit cã ar fi fost arestati peste 160 de oameni, printre care si copii si cred cã revolutionarii au fost amenintati si s-au temut pentru viata lor“.
„Nimeni nu face nimic pentru Republica Moldova“
Si cetãtenii basarabeni care au standuri în Piata Centralã din Roman sînt îngrijorati pentru rudele si prietenii aflati peste Prut. Tãcuti, temãtori si bãnuitori cei patru-cinci proprietari de standuri nu au dorit initial sã scoatã o vorbã despre situatia din capitala Moldovei. Au spus cã au mai dat declaratii care au fost denaturate si de aceea nu mai vor sã vorbeascã si nici sã le aparã pozele prin ziare. Singurul lucru pe care si-l doresc este sã poatã cîstiga bani suficienti pentru familie si pentru educatia copiilor. Pînã la urmã doi dintre ei au „rãbufnit“ si au formulat un punct de vedere cel putin interesant. „Eu si asociatul meu ne-am stabilit de mai bine de 10 ani în Roman. Muncim aici, din greu, iar copiii învatã la scolile din Roman. Nu sînt de acord cu ce s-a întîmplat la Chisinãu, consider cã au fost acte de huliganism din partea manifestantilor. Pãi ce faci, distrugi propriile bunuri, cine plãteste toate daunele? Va costa mult mai mult sã repari ceea ce a fost distrus. Nu asemenea comportament caracterizeazã poporul moldovean. Chiar dacã nu sînt de acord cu regimul comunist, consider cã nu asa se face o revolutie. Aceasta se pregãteste din timp, pentru a ocupa locurile cheie, locurile vitale, ale unui stat. Din cei peste 30.000 de cetãteni adunati în piatã, cîti credeti cã au fost la vot, ca sã schimbe sistemul? Cred cã nici 15%. La manifestatie s-au adunat studenti cu sticle de bere în mînã. Deplîng victimile care au avut de suferit, de regulã, cei nãpãstuiti sînt nevinovatii. Apoi, am fost socat de declaratia lui Cristian Tudor Popescu, care ne-a povestit el cum era în urmã cu 10 ani la Chisinãu, nu despre ceea ce a fãcut statul român pentru fratii de dincolo de Prut. Este interesant de ce ziaristii români si oficialitãtile sînt interesate de Moldova doar atunci cînd are loc vreun eveniment neplãcut“, a declarat moldoveanul, care n-a vrut sã declare nimic. Asociatul acestuia a punctat cã rudele din Moldova o duc greu. „ÃŽn urmã cu cîtiva ani, rudele mele aveau salarii decente. Acum, pe crizã, salariile s-au înjumãtãtit. Sînt de acord cã Voronim si fiii acestuia au acaparat toatã Moldova si au instituit un fel de monopol. Oamenii nu mai au voie sã aibã taxiuri, restaurante, mici fãbricute, fãrã a înjumãtãti actiunile. Mã doare inima de ce se petrece acolo. Peste Moldova au trecut stãpîni multi, însã poporul este acelasi. Am venit la Roman pentru un pic de mai bine si am tras din greu pînã cînd am reusit sã rãzbat“, a spus moldoveanul romascan originar din Bãlti. Cei doi s-au declarat nemultumiti si de faptul cã unii români îi considerã si îi trateazã ca pe rusi. „Nu m-am considerat niciodatã rus sau rusofil, ci moldovean. Rusii au fãcut si lucruri bune în Moldova, acest lucru nu se poate nega. Tara noastrã a gresit cînd a fugit dupã doi iepuri, dupã Rusia si dupã Europa“, a mai spus unul dintre moldoveni, care este supãrat cã România a stat „sluj“ în fata Europei si nu a fãcut nimic pentru Moldova: „România ar fi trebuit sã facã un referendum pentru a afla opinia adevãratilor români. Am constatat cã si în Moldova, ca de altfel, si în România, se furã de se stinge. Guvernul Moldovei a primit, cu cîtiva ani în urmã, 24 miliarde de dolari, pentru realizarea a 240 kilometri de autostradã, între Chisinãu si Briceni. Au fost fãcuti, cu indulgentã, circa 50. Cam la fel se întîmplã si în România“.
„Peste Prut e foamete“
Despre manifestatiile anticomuniste de la Chisinãu se discutã aprins si în rîndul basarabenilor care au activitãti de comert în bazarul din Tîrgu Neamt, mai ales cã nu prea reusesc sã vorbeascã prin telefon cu cei rãmasi acasã. Galina Spînu (foto) este de 12 ani în Tîrgu Neamt, dar mai pãstreazã încã accentul moldovenilor de peste Prut. Si-a întemeiat o familie în urbea de sub Cetate, are copii, locuintã, viata sa este legatã de Romînia. Are si o sorã stabilitã în aceeasi localitate si ambele sînt comerciante. Dacã ar fi putut trece granita, spune cã ar fi mers acolo, cu tot cu sot, sã fie alãturi de manifestanti. ÃŽsi doreste ca regimul comunist sã fie înlãturat, si vrea ca Moldova sã se uneascã cu România. „Am mamã, frati, rude peste Prut si chiar îmi vine sã plîng cînd mã gîndesc la ce se întîmplã la Chisinãu în aceste zile. Sper sã fie bine, sã fie lumea unitã, sã dea comunismul jos si sã ne unim si noi cu România, cã asta este cel mai bine. Fiindcã strãmosii mei, bunicii mei, strãbunici mei au fost români. Sora mea a vorbit cu un cumãtru de-al ei si a aflat cã toatã lumea este disperatã. Toti cred cã era imposibil sã cîstige comunistii din prima, a fost ceva necurat acolo. Chiar mã aliniez lîngã studenti. Sînt bucuroasã cã ei au fost uniti. Au vãzut cum e traiul dincoace, aici este lumea mai unitã si credincioasã, ori la noi asa ceva nu este. Dar cred cã studentii au mers cu un pas înainte si cã or sã vadã si cei bãtrîni despre ce este vorba si o sã meargã alãturi de ei. Dacã va fi asa, se va rezolva ceva“, este de pãrere Galina. A plecat din Basarabia fiindcã acolo se trãieste foarte greu. „Pãrintii mei nu au fost niciodatã încoace, la noi. Si tot m-am gîndit cã or sã deschidã granitele, cã o sã intre în Uniunea Europeanã si o sã fie bine. Dar uite cã nu este bine chiar deloc. Ba chiar e mai rãu. Peste Prut e foamete. E pensie putinã, 3-400 de lei, e cam cît un milion de lei vechi în România. Nu poti sã trãiesti acolo cu acesti bani. De asta am si venit în România. Chiar dacã as avea avere mare nu m-as întoarce acolo. Si chiar dacã n-as fi reusit în acest loc, m-as fi putut duce în altã parte, fiindcã drumurile sînt deschise. Acolo nu. Acolo e dezastru“, a mai spus interlocutoarea noastrã.
Sportivii moldoveni, rezervati în declaratii
Sportivii de nationalitate moldoveanã care activeazã la echipele din Piatra Neamt privesc si ei la televizor si pe internet ceea ce se petrece în aceste zile în Chisinãu. Eugen Cebotaru, de la Ceahlãul, Igor Didorciuk, de la VCM-LPS, Mirel Fiser, Tatiana Lupu si Aliona Martiniuc, de la Unic, sînt implicati în competii interne în România, dar sînt la curent despre ceea ce s-a numit „Revolutia de la Chisinãu“. Toti recunosc cã nu stiu mai multe decît ce se dã la televizor sau decît ce se poate gãsi pe diferite site-uri, însã numai Didorciuk a vorbit despre asta. „Sotia mea este la Chisinãu, dar a evitat zona de centru a orasului si nu a fost implicatã în nici un eveniment nedorit. Este pãcat cã au murit oameni în aceste incidente“, a spus Igor Didorciuk, voleibalist la VCM Piatra Neamt.
Fotbalistul Ceahlãului, Eugen Cebotaru, a evitat sã comenteze în vreun fel incidentele care au apãrut în urma alegerilor parlamentare cîstigate de comunisti. Mijlocasul galben-negrilor nu a vrut sã precizeze nici dacã a vorbit cu familia sa în Chisinãu, cu viitoarea sotie sau cu prieteni. Fetele de la Unic se pregãteau ieri de meciul cu Medicina Tîrgu Mures, al doilea al „semifinalei“ grupei valorice 5-8 din Divizia A1. Stiut fiind cã aveau nevoie de victorie pentru a evita încã o deplasare în Ardeal, pentru încã un meci cu Medicina, fetele au stat în cantonament. Vasile Ouatu, presedintele grupãrii alb-albastre, a spus însã cã jucãtoarele sale s-au gîndit doar la joc si mai putin la evenimente, mai ales cã familiile lor nu stau în Chisinãu.
|
Autentificare
