Datul din gurã pe plan local
Binecuvîntat drept istoric pînã si de adversarii lui Traian Bãsescu, Mesajul din Parlament rãmîne o banalã manifestare electoralã.
Conflictul cu Vladimir Voronin, în realitate o confruntare cu Moscova, nu se transeazã prin interventii de vorbe goale în limba românã. Din acest punct de vedere, ne-am fi asteptat ca presedintele sã ne dezvãluie si unele interventii ale domniei sale pe lîngã cancelariile occidentale. N-am luat cunostintã de vreo astfel de referire nici în Mesaj, nici în interventia de la TVR. Din simplul motiv cã interventiile n-au existat. Vladimir Voronin a acuzat presa din România de implicare în vandalismele de la Chisinãu. De la Bucuresti s-a ridicat un val de proteste atît din partea politicienilor, cît si a jurnalistilor. Vladimir Voronin e un politician abil. Formulate în limba rusã, ca toate acuzatiile la adresa României din ultimul timp, cele vizînd presa din România, cu deosebire presa de stat, RRA si TVR, au avut o tintã precisã. Folosirea uriasului amplificator reprezentat de Moscova pentru a pune România, pe plan international, într-o situatie jenantã: cea de tarã amestecatã în bãtãlia politicã internã dintr-o tarã vecinã avînd drept tel mai mult sau mai putin ascuns modificarea granitelor statornicite prin tratate. Din acest punct de vedere, protestele în limba românã din România, declaratiile tîfnoase ale politicienilor si jurnalistilor de la Bucuresti, mi s-au pãrut mai mult decît ridicole. În timp ce Vladimir Voronin si Rusia joacã la nivel international (pe plan intern situatia fiind sub controlul partidului de guvernãmînt), autoritãtile si presa de la Bucuresti joacã la nivel local. Dacã am fi avut politicieni de anvergurã, preocupati de interesul national si nu de interesul electoral, bãtãlia cu Vladimir Voronin în spatele cãruia e Rusia, trebuia dusã la nivel european si mondial si nu la nivel local. Zilele acestea politicienii nostri în frunte cu ministrul nostru de Externe, au confiscat studiourile TV pentru a da replicã autoritãtilor de la Chisinãu. N-am luat cunostintã de nici o initiativã diplomaticã a României si, cu atît mai putin, de nici o initiativã mediaticã în plan european. Ba mai mult, pentru a întregi tabloul absurditãtilor, politicieni si lideri de opinie au dat buzna pe posturile TV pentru a acuza OSCE, Parlamentul European, Consiliul Europei, ai cãror trimisi în RP Moldova au declarat alegerile corecte, de grabã, de pãrtinire, de subiectivism. În tãrile cu democratie slãbãnoagã, chestiunea fraudãrii alegerilor e o permanentã a realitãtii politice. Din mai 1990, de la primele alegeri libere si pînã la recentul scrutin parlamentar, România a cunoscut din plin disputa privind corectitudinea alegerilor. Mai mult ca sigur, prezidentialele de la iarnã, stînd sub semnul lui care pe care, vor fi dominate de chestiunea corectitudinii alegerilor. Dat fiind cã în aceste tãri, formatiunile nemultumite de rezultatul final sînt oricînd dispuse sã-si justifice esecul prin invocarea fraudãrii, chestiunea e transatã de pozitia observatorilor internationali. Corectã sau incorectã, decizia OSCE, a Parlamentului European si a Consiliului Europei trebuia luatã ca atare. Ce vom face la iarnã dacã - sã zicem - înfrînt la scrutin, Traian Bãsescu nu se va recunoaste învins, acuzînd fraudarea scrutinului. Vom fi de acord ca simpatizantii domniei sale sã ia cu asalt clãdirea Parlamentului?
|