CASE ROMANESTI SÎNT DE LA NISTRU PÎN’ LA TISA

Presedintele României, Traian BĂŁsescu, a participat, vineri, 15 mai, la prima editie a „Forumului AutoritĂŁtilor Locale din România si Republica Moldova“. Piatra Neamt este prima localitate din România care a fost aleasĂŁ pentru desfĂŁsurarea acestui eveniment foarte important, motiv pentru care primarul Gheorghe Stefan a declarat cĂŁ este un motiv de mĂŽndrie pentru nemteni. „Este primul forum al AutoritĂŁtilor Locale din România si Republica Moldova si pentru desfĂŁsurarea lui a fost ales municipiul Piatra Neamt. SperĂŁm sĂŁ fie de bun augur. Noi am fĂŁcut mai multe ĂŽnfrĂŁtiri cu orase din Republica Moldova, cu care colaborĂŁm din punct de vedere economic, social etc. SperĂŁm ca aceastĂŁ colaborare sĂŁ fie cĂŽt mai fructouasĂŁ, ĂŽn favoarea ambelor pĂŁrti“, a declarat primarul Gheorghe Stefan, care ĂŽn finalul discursului le-a urat celor aproximativ 80 de oaspeti de peste Prut sĂŁ aibĂŁ parte de un sejur plĂŁcut la Piatra Neamt.

BĂŁsescu acuzĂŁ

Conform programului, Traian BĂŁsescu era asteptat sĂŁ ajungĂŁ la sedintĂŁ la ora 10.30, dupĂŁ aterizarea pe Stadionul Municipal. Si fix la 10.30, presedintele a pĂŁsit ĂŽn sala ĂŽn care era asteptat. DupĂŁ deschiderea fĂŁcutĂŁ de cĂŁtre primarul Stefan, BĂŁsescu a urcat la tribunĂŁ de unde s-a adresat primarilor din Republica Moldova si din România, acordĂŽnd cea mai mare atentie „fratilor moldoveni“. Timp de 25 de minute a sustinut un discurs ferm si dur, aducĂŽnd reprosuri Guvernului Voronin. Traian BĂŁsescu a pus accent pe nevoia de a-i spijini pe moldoveni, care numai sustinuti vor putea avea parte de un trai mai bun. „Este o misiune care nu se poate ĂŽndeplini fĂŁrĂŁ implicarea tuturor pĂŁrtilor. Din punct de vedere al României, acest forum este un moment pe care ĂŽl sustinem de la nivelul tuturor institutiilor. ConsiderĂŁm cĂŁ este necesarĂŁ o colaborare bunĂŁ ĂŽntre autoritĂŁtile române si cele din Republica Moldova. În România, consiliile locale si judetene si-au gĂŁsit resursele pentru a gĂŁsi un rĂŁspuns societĂŁtii. Dar ĂŽn Republica Moldova? Din pĂŁcate, colaborarea de care vorbesc nu e posibilĂŁ la nivel central, dar am speranta cĂŁ vom depĂŁsi acest moment. La sfĂŽrsitul lui martie, presedintele CJ Suceava si vicepresedintele CJ Iasi, ĂŽnsotiti de cĂŽteva persoane nu au putut sĂŁ intre ĂŽn Republica Moldova, pentru a participa la un eveniment. AceastĂŁ situatie submineazĂŁ capacitatea noastrĂŁ de a colabora cu Republica Moldova. (...). Din pĂŁcate este o mĂŁsurĂŁ inacceptabilĂŁ si inexplicabilĂŁ aceea de a introduce vizele. Se ĂŽmpiedicĂŁ astfel relatiile din economie, turism si interumane. SĂŽnt neĂŽntelese de cĂŁtre noi reticentele impuse de Guvernul de la ChisinĂŁu pentru micul trafic de frontierĂŁ. Acordul dintre România si Republica Moldova pe aceastĂŁ temĂŁ este conditionat de semnarea Tratatului de frontierĂŁ. Or, semnĂŽnd acest tratat ĂŽnseamnĂŁ o consfintire a Pactului Ribbentrop - Molotov si numai o minte bolnavĂŁ poate gĂŽndi asa ceva. Republica Moldova a apartinut Uniunii Sovietice, dar consider inutilĂŁ semnarea tratatului prin care s-ar recunoaste existenta unui Ribbentrop si a unui Molotov. Prin aceastĂŁ mĂŁsurĂŁ mĂŁsurĂŁ se ĂŽncalcĂŁ practic acordul existent ĂŽntre Republica Moldova si Uniunea EuropeanĂŁ. De la alegerile din Moldova si pĂŽnĂŁ ĂŽn prezent, România a pledat ĂŽn toate instantele europene pentru facilitarea vizelor pentru cetĂŁtenii moldoveni. DacĂŁ autoritĂŁtile din ChisinĂŁu nu se gĂŽndesc la România, mĂŁcar la cetĂŁtenii moldoveni sĂŁ se gĂŽndeascĂŁ“, a declarat presedintele BĂŁsescu.

Frati, de-o parte si de alta a Prutului

UrmĂŁtorul subiect abordat a fost legat de colaborarea dintre autoritĂŁtile celor douĂŁ state. „Avem atĂŽt de multe ĂŽn comun. Avem o istorie, o limbĂŁ, traditii comune, trĂŁim pe acelasi pĂŁmĂŽnt de la origini si pĂŽnĂŁ acum ĂŽmpreunĂŁ, chiar adcĂŁ ne desparte o frontierĂŁ si avem douĂŁ state independente. Românii nu vor ĂŽnceta sĂŁ creadĂŁ cĂŁ moldovenii sĂŽnt fratii lor. România a parcurs un drum lung ĂŽn domeniul administratiei, pentru a se alinia la normele UE. Acum trebuie realizatĂŁ descentralizarea, care nu e doar o viziune europeanĂŁ, ci e chintesenta valorii principiilor europene: cetĂŁtenii sĂŁ fie ĂŽn interesul statului si sĂŁ fim cĂŽt mai aproape de cetĂŁtean. AutoritĂŁtile moldovene pot ĂŽnvĂŁta din greselile noastre. Nu dĂŁm lectii, nu ne erijĂŁm ĂŽn pĂŁrinti, ci vrem sĂŁ fim frati egali, care se ajutĂŁ ĂŽntre ei. Haideti sĂŁ initiem parteneriate ĂŽntre administratiile locale, la nivel european, schimburi de experientĂŁ, dezvoltare de proiecte, colaborare cu societatea civilĂŁ. Îmi exprim speranta cĂŁ acest forum nu va rĂŁmĂŽne o misiune singularĂŁ, ci va deveni o traditie anualĂŁ, un stadiu permanent de colaborare. VĂŁ doresc mult succes si ĂŽmi deoresc sĂŁ ne ĂŽntĂŽlnim si la anul“, a mai spus presedintele. Traian BĂŁsescu a precizat cĂŁ a participat cu plĂŁcere la deschiderea forumului de la Piatra Neamt - „nu e doar bucuria unui sef de stat care vede colaborarea cu Republica Moldova, ci e o cale prin care românii de pe douĂŁ maluri ale Prutului pot constata ĂŽmpreunĂŁ care le este drumul spre viitor. Nu ezit sĂŁ vĂŁ spun cĂŁ indiferent care este relatia la nivel guvernamental, România nu va ĂŽnceta sĂŁ promoveze ideea cĂŁ Republica Moldova trebuie sĂŁ apartinĂŁ UE. Poporul acestei tĂŁri este parte a culturii, evolutiei, bucuriilor de care au avut parte cetĂŁtenii UE si locul Republicii Moldova e ĂŽn UE! Decizia noastrĂŁ de a accelera procesele de acordare a cetĂŁteniei române cetĂŁtenilor moldoveni este fermĂŁ si hotĂŁrĂŽtĂŁ si se va accentua de la sĂŁptĂŁmĂŽnĂŁ la sĂŁptĂŁmĂŽnĂŁ“, a mai spus Traian BĂŁsescu.

Români În cele patru zãri

Elementul neprevĂŁzut al forumului a fost reprezentat de cĂŁtre profesorul de istorie Vlad Vlase, de la Colegiul de Transporturi Piatra Neamt. Acesta i s-a adresat presedintelui la finalul discursului, plĂŽngĂŽndu-se de faptul cĂŁ autoritĂŁtile nu ĂŽl sprijinĂŁ pentru a realiza ĂŽn Piatra Neamt si apoi ĂŽn orasele mari ale tĂŁrii a unei „case basarabeane“, ĂŽn care frati de peste Prut sĂŁ poatĂŁ sta pret de cĂŽteva zile, dacĂŁ vin ĂŽn vizitĂŁ ĂŽn zona noastrĂŁ. În stilu-i caracteristic, Traian BĂŁsescu l-a ĂŽntrebat de ce moldovenilor le-ar trebui o astfel de constructie, cĂŽtĂŁ vreme case românesti sĂŽnt peste tot ĂŽn tarĂŁ. „De ce sĂŁ vinĂŁ basarabeanul ĂŽn casa lui si sĂŁ nu meargĂŁ ĂŽn casa unui român? Case românesti sĂŽnt de la Nistru pĂŽn’ la Tisa“, a spus presedintele, vorbe gustate de cĂŁtre toti cei din salĂŁ.

Primarul ChisinĂŁului strigĂŁ dupĂŁ ajutor

În vreme ce din România problema fratilor de peste Prut se vede la nivel national si se vorbeste la general, Dorin ChirtoacĂŁ, primarul de ChisinĂŁu a pus ĂŽn discursul sĂŁu degetul pe ranĂŁ si a povestit despre traiul cumplit al celor ce trĂŁiesc peste Prut. CuvĂŽntul sĂŁu a urmat dupĂŁ cel al ministrului Comunicatiilor si SocietĂŁtii Informationale, Gabriel Sandu, care i-a ĂŽndemnat pe toti primarii de fatĂŁ sĂŁ ĂŽsi prezinte localitĂŁtile pe internet, ĂŽncepĂŽnd cu drumurile, bisericile, scolile si terminĂŽnd cu acelasi „Badea Ion“. Ca un rĂŁspuns amar la chemarea acestuia, primarul Dorin ChirtoacĂŁ a spus: „Despre dezvoltare economicĂŁ si flux informational la noi putem vorbi doar dacĂŁ existĂŁ libertate si democratie. Democratia a fost distrusĂŁ progresiv ĂŽntre ‘90 si 2001, pentru ca pĂŽnĂŁ ĂŽn aprilie 2009 sĂŁ fie distrusĂŁ integral, iar acum sĂŁ avem dictaturĂŁ, cu multe ingrediente sovietice. În Republica Moldova, autoritĂŁtile sĂŽnt cele care ĂŽncearcĂŁ sĂŁ pĂŁstreze democratia precum focul ĂŽn vatrĂŁ. Focul acesta poate sĂŁ ardĂŁ mai tare sau poate sĂŁ se stingĂŁ foarte curĂŽnd. Regimul Voronin a ucis oameni, a torturat sute de tineri, iar UE ezitĂŁ sĂŁ pedepseascĂŁ acest regim totalitar. Ne dorim ca acest forum sĂŁ punĂŁ la punct niste demersuri, poate chiar sĂŁ se completeze niste formulare aici. CĂŽt despre cetĂŁtenia românĂŁ pentru moldoveni, ea trebuie constatatĂŁ. Ei n-au pierdut-o niciodatĂŁ. Trebuie ĂŽntocmite si acte de identitate noi pentru cĂŁ sĂŽnt oameni care au acte foarte vechi. Avem speranta cĂŁ moldovenii vor putea circula liber ĂŽn România, asa cum se ĂŽntĂŽmplĂŁ cu cetĂŁteni din state ale Americii Latine, care au regim special cĂŽnd vin ĂŽn Spania. În conditiile ĂŽn care guvernul terorist de la ChisinĂŁu omoarĂŁ, ĂŽsi permite torturĂŁ si degradare, oare România nu-si va putea permite libera circulatie? Noi, cu comunistii din ChisinĂŁu, mai putin putem vorbi de democratie si colaborare. Avem bani europeni, care trebuie cheltuiti pĂŽnĂŁ ĂŽn 2011, cĂŽnd vom avea alegeri locale. DacĂŁ si atunci va fi un grad de comunism, nu stiu cine va mai rĂŁmĂŽne ĂŽn Republica Moldova. La noi, ĂŽntr-o primĂŁrie de comunĂŁ cu 6.000 de cetĂŁteni lucreazĂŁ 7-8 functionari. Pot ei elabora proiecte? Avem nevoie de sprijinul dumneavoastrĂŁ! Bugetele locale la noi sĂŽnt foarte mici“, a spus primarul de ChisinĂŁu, care nu a ascuns faptul cĂŁ sĂŽnt sate ĂŽn Republica Moldova ĂŽn care nu existĂŁ televizoare, iar acolo unde sĂŽnt, cetĂŁteanul vede doar propagandĂŁ comunistĂŁ. „Evident, solutia este integrarea ĂŽn UE, astfel ca ĂŽntre România si Republica Moldova sĂŁ functioneze reguli asemeni regiunilor Alsacia si Lorena“.

Traian Bãsescu a admirat de sus frumusetea municipiului Piatra Neamt. La coborÎrea din elicopter, seful statului a precizat cã orasul e frumos de la Înãltime, pentru ca la plecarea spre Capitalã sã precizeze cã Piatra Neamt este un oras care are posibilitatea de a deveni renumit din punct de vedere turistic gratie proiectelor administratiei locale. Si pentru cã se apropie europarlamentarele, pe 7 iunie, Bãsescu a mai spus cã prezenta alegãtorilor la vot va arãta reprezentativitatea României În marea familie europeanã.