Maestrii marilor ratĂŁri

„Dar cu rusinea ce mi-a fĂŁcut, cum rĂŁmĂŽne, MĂŁria-ta? Cu rusinea, iacĂŁ asa rĂŁmĂŽne, mos Ion RoatĂŁ, zise Cuza-vodĂŁ, sĂŁrutĂŽndu-l pe un obraz si pe altul... Du-te si spune sĂŁtenilor dumitale cĂŁ pe unde te-a scuipat boierul, te-a sĂŁrutat domnitorul tĂŁrii si ti-a sters rusinea“.
Mi s-a aprins sufletul de bucurie la izbucnirea de revoltĂŁ a moldovenilor si de speranta revenirii Basarabiei la patria-mumĂŁ. Bravo pentru tineretul curajos care si-a desfĂŁcut pieptul ĂŽn fata fortei brute, gata sĂŁ-si dea sĂŽngele pentru libertate si ĂŽmplinirea idealurilor nationale. Din nefericire, lipsiti de sprijin si putere, revolutia din Moldova a sucombat. Nu este greu, pentru orice minte limpede, sĂŁ-si ĂŽnchipuie ce va urma, sub regimul restaurat al comunistilor moldoveni. Dar nouĂŁ, românilor de dincoace de Prut, cine ne va spĂŁla rusinea ? Noi, cei care ar fi trebuit sĂŁ sprijinim, mĂŁcar cu vorba si ĂŽndemnul, tineretul pe bunĂŁ dreptate rĂŁsculat al Basarabiei, ce-am fĂŁcut ? Mai nimic din ce aveam datoria sĂŁ facem. I-am lĂŁsat singuri pe fratii nostri de sĂŽnge, ne-am ĂŽntrecut ĂŽn a transmite pe toate canalele posibile secventele arestĂŁrii nu stiu cĂŁrui cioban bezmetic si ne-am complĂŁcut ĂŽntr-o rusinoasĂŁ pasivitate. Am scos de la naftalinĂŁ stindardul lui Iliescu si Severin, al „neamestecului“ pĂŁgubitor si al „respectului“ pentru suveranitatea unui stat artificial creat. Am trĂŁdat idealurile nationale si am ratat, ca si ĂŽn ‘89, reĂŽntregirea teritoriilor românesti. Era momentul sĂŁ-i spunem tĂŁios si limpede tĂŁtucului Voronin cĂŁ ĂŽn zadar aruncĂŁ vina pe spinarea noastrĂŁ. Nu România i-a instigat la revoltĂŁ pe supusii sĂŁi, conform obiceiului tuturor despotilor care cĂŁutĂŁ ĂŽn „agenturile strĂŁine“ motorul revoltelor si nemultumirilor populare. Ce i-a scos pe moldoveni ĂŽn stradĂŁ este privarea de libertĂŁti elementare si starea de ĂŽnapoiere si mizerie ĂŽn care populatia continuĂŁ sĂŁ trĂŁiascĂŁ, la 20 de ani de cĂŽnd toate tĂŁrile din Estul Europei au condamnat pentru totdeauna comunismul mincinos si amĂŁgitor, ca pe o doctrinĂŁ depĂŁsitĂŁ a istoriei. Cutitul ajuns la osul moldovenilor i-a ĂŽnarmat cu curajul de a ĂŽnfrunta fortele brute ale apĂŁrĂŁtorilor regimului. Arborarea drapelului românesc si apelul la reunificare nu sĂŽnt instigatiile românilor de dincoace de Prut ci afirmarea idealurilor comune ale celor douĂŁ popoare, pe care noi le sustinem si le dorim ĂŽmplinite. Istoria ne va judeca aspru si iremediabil pentru marea ratare a reunificĂŁrii teritoriilor românesti de dupĂŁ revolutia din decembrie, asa cum n-au fĂŁcut-o nemtii, abandonĂŽnd, dureros de usor si nepĂŁsĂŁtor, sprijinul pentru alipirea Basarabiei la România, idealul sfĂŽnt al tuturor românilor. Nu ne-ar fi usor, nu le-a fost nici nemtilor, dar este mai bine sĂŁ ĂŽmpĂŁrtim nevoile si sĂŁrĂŁcia decĂŽt sĂŁ asistĂŁm neputinciosi si pasivi la suferintele fratilor nostri. Pe cine sĂŁ se sprijine tineretul si revolutionarii Moldovei ? Pe strĂŁinii de idealurile lor ? Care emit declaratii ipocrite, din vĂŽrful limbii, doar ca sĂŁ nu supere partenerul rus care a lucrat cu dibĂŁcie si interes la neznationalizarea Basarabiei. Ce-au fĂŁcut Parlamentul si Senatul ? Ce-a fĂŁcut presedintia? Ce-au fĂŁcut sefii de partide si guvernul? Unde este societatea civilĂŁ, gĂŁlĂŁgioasĂŁ cĂŽnd e vorba de lucruri mĂŁrunte si fĂŁrĂŁ viitor? Toate oficialitĂŁtile s-au complĂŁcut ĂŽn a asista neputincioase la expulzarea diplomatilor romĂŽni, la ĂŽnchiderea granitelor pentru noi si la declaratiile evident ostile la adresa României, uitĂŽnd sĂŁ-i aminteascĂŁ, pe sleau si de la obraz, geamĂŁnului lui Fidel Castro de la ChisinĂŁu, cu rubasca albastrĂŁ, care foloseste ĂŽncĂŁ limba rusĂŁ ĂŽn propria tarĂŁ, ca pe vremuri, cĂŁ feciorasul Domniei-Sale, unul dintre cei mai prosperi oameni de afaceri din Moldova, are afaceri foarte profitabile cu România hulitĂŁ de conducĂŁtorul partidului comunistilor. Nu i-am bĂŁtut obrazul amintindu-i de ce a fĂŁcut si face România pentru tineretul studios al Moldovei si de datoriile neplĂŁtite fatĂŁ de noi. Ne amĂŁgim cu declaratii de oameni „cuminti“, care nu aplaudĂŁ escaladarea violentelor de orice fel. Îsi poate imagina cineva ce va urma cu urmĂŁrirea dizidentilor si a protestatarilor, odatĂŁ de regimul comunist aflat pe muchie de cutit va fi restaurat ? Ce a fost la noi a fost nimic fatĂŁ de ce va urma. Si vom cere la CEDO si la alte organizatii neputincioase sĂŁ facĂŁ ce n-am fĂŁcut noi la momentul potrivit. Ba vom mai declara, cu neobrĂŁzatĂŁ insolentĂŁ, cĂŁ revolutia de la ChisinĂŁu nu se aseamĂŁnĂŁ cu revolutia noastrĂŁ. Nu seamĂŁnĂŁ prin mortii nostri nevinovati. Dar timpul nu este trecut, pentru cĂŁ tĂŁtucul nu va ĂŽntĂŽrzia sĂŁ steargĂŁ aceastĂŁ lipsĂŁ de asemĂŁnare. Nu seamĂŁnĂŁ pentru cĂŁ moldovenii nu au mineri pe care sĂŁ-i trimitĂŁ ĂŽmpotriva tinerilor si a oamenilor doritori de mai bine, dar nu mĂŁ ĂŽndoiesc cĂŁ se vor gĂŁsi niscai „patrioti“ transnistreni gata sĂŁ mĂŽnuiascĂŁ lopeti sau vine de bou, dacĂŁ nu tancuri si gloante.
PĂŁcat cĂŁ am irosit si aceastĂŁ a doua ocaziei a reĂŽntregirii firesti si dorite de toti românii. Cine stie cĂŽnd si dacĂŁ se va mai ivi o altĂŁ ocazie la fel de oportunĂŁ. AplaudĂŁm, cu fĂŁtĂŁrnicie, miscĂŁrile de eliberare ale unor state cu care nu prea avem ceva ĂŽn mĂŽnecĂŁ, dar cĂŽnd e vorba de ai nostri, de sĂŽnge din trupul si fiinta nationalĂŁ, uitĂŁm de „Hai sĂŁ dĂŁm mĂŽnĂŁ cu mĂŽnĂŁ“ si de „DesteaptĂŁ-te, române“, ca sĂŁ punem de-un septic jalnic si sĂŁ aprobĂŁm participarea din puscĂŁrie la alegerile de eurodeputati, unui propus al mĂŁscĂŁriciului national. Fiti sigur cĂŁ o prostime inconstientĂŁ ĂŽl va trimite acolo pe cel care se va exprima cu pantoful scos din piciorul soios de transpiratie. Avem toate motivele sĂŁ ne rusinĂŁm cĂŁ am ratat si aceastĂŁ a doua sansĂŁ uriasĂŁ de a reface România Mare.