 Bãsescu, acasã la Culitã Tãrîtã
• presedintele Traian Bãsescu a vizitat Insula Mare a Brãilei, cea mai mare exploatatie agricolã a Europei, care este administratã de Holdingul TCE 3 Brazi Piatra Neamt • ieri, în Insulã, a fost Ziua Cîmpului • „Pãmîntul României nu are culoare politicã si avem datoria moralã sã depunem eforturi deosebite si sã smulgem pãmîntului tot ce-i mai bun“, a declarat deputatul Culitã Tãrîtã • „Se schimbã culoarea pãmîntului imediat ce treci Dunãrea în Insula Mare a Brãilei“, a sustinut presedintele, referindu-se la modul cum aratã culturile • 5 iunie 2009. O zi pe care toatã suflarea din Insula Mare a Brãilei o astepta cu sufletul la gurã. O zi specialã, Ziua Cîmpului, pe care echipa TCE Trei Brazi Insula Mare a Brãilei a pregãtit-o amãnuntit, cu mult timp în urmã, pentru ca totul sã iasã ca la carte. Ferma Lunca, ora 9.00. Forfotã. Organizatorii, ocupati sã punã la punct ultimele detalii. Printre ei, ziaristi, cameramani, cabluri, microfoane, microfonie. Cu putin înainte de ora unsprezece, am fost anuntati cã oaspetele de onoare, presedintele Traian Bãsescu va fi prezent la sãrbãtoare.
Punctualitate prezidentialã si mesaj de suflet Culitã Tãrîtã
Dupã un zbor fãrã turbulente, la 11 fix, presedintele Bãsescu si-a ocupat scaunul rezervat în rîndul oficialitãtilor. „Pãmîntul României nu are culoare politicã si avem datoria moralã sã depunem eforturi deosebite si sã smulgem pãmîntului tot ce-i mai bun. Ne-am propus sã facem asta aici, în Insula Mare a Brãilei, acest pãmînt smuls de sub ape în anii ‘60, acest pãmînt care si-a luat tributul de sînge si vieti omenesti, unde, pe vremea comunismului, au fost închisi cei mai mari intelectuali, reprezentantii tãrãnimii românesti, care s-au opus colectivizãrii. Acest pãmînt si-a luat tributul de jertfã, iar noi avem datoria moralã sã-l muncim, sã vãrsãm pe el sudoare si sã obtinem productii cît mai bune“, a fost mesajul transmis celor prezenti de Culitã Tãrîtã, presedintele holdingului TCE Trei Brazi.
Discursuri cu... solicitãri
Cei care i-au urmat la cuvînt presedintelui Culitã Tãrîtã s-au declarat multumiti de realizãrile agricultorilor din Insula Mare a Brãilei, iar concluzia a fost unanimã: aici se face agriculturã competitivã la nivel european. ÃŽn schimb, nici unul dintre cei care s-au înscris la cuvînt nu s-a sfiit sã spunã pe sleau problemele cu care se confruntã agricultura româneascã si nici sã-i cearã presedintelui Bãsescu ajutorul. „ÃŽn primul rînd, tin sã multumesc, în numele tuturor agricultorilor prezenti aici, domnului Culitã Tãrîtã si domnului Lucian Buzdugan, un profesionist de exceptie, de la care avem foarte multe de învãtat. O echipã din doi oameni a fãcut ceea ce este astãzi Insula Mare a Brãilei - o academie agricolã. Domnule presedinte, vreau sã vã spun cã agricultura si turismul sînt douã segmente foarte importante care, cu sigurantã, ar putea sã relanseze economic România. Aici sînt agricultori care, la aceastã datã, pe fonduri structurale, au obtinut aproape 1.500 de proiecte care trebuie finantate. ÃŽn conditiile în care avem cofinantare de la Uniunea Europeanã de 50%, în conditiile în care o sã vedeti astãzi ce înseamnã agriculturã performantã, avem si noi nevoie de acel sînge în instalatie, adicã de bani, ca sã atragem fondurile europene, sã ne modernizãm si sã ne mîndrim cu o Românie frumoasã, dragã, pe care s-o lãsãm copiilor nostri. România are nevoie de un comisar pentru agriculturã, domnule presedinte. Agricultura este cea care salveazã România. Omul îl avem, numai dumneavoastrã sã-l vreti. Vã multumim“, a pus punctul pe „i“ Adrian Rãdulescu, presedintele Asociatiei Profesionistilor din Agriculturã.
Parteneri cu staif
N-a lipsit de la Ziua Cîmpului, nici directorul general Dupont România, Vasile Iosif: „Cunosc Insula Mare încã din 2001, cînd a fost preluatã de TCE Trei Brazi Piatra Neamt si, la ora aceea, cînd lãsai tractorul pe solã, pur si simplu îl pierdeai. Astãzi, aici se face agriculturã la nivel european, folosindu-se cele mai avansate tehnologii. Ceea ce s-a întîmplat aici este un exemplu de o abnegatie si o dãruire extraordinarã. Colectivul de oameni care lucreazã aici, dotarea tehnicã pe care o au si deschiderea dînsilor cãtre tehnologiile noi au fãcut ca astãzi sã vedem culturi care rivalizeazã cu orice culturã din tãrile Uniunii Europene. Cineva spunea cã o mie de cuvinte nu fac cît o imagine si astãzi o sã vã convingeti ce înseamnã sã faci stiintã“.
Bãsescu, amabil cu fermierii, neîndurãtor cu bancherii
Presedintele Bãsescu a recunoscut, cu mîna pe inimã, cã nu se pricepe la agriculturã, dar cã de Insula Mare a Brãilei îl leagã amintiri... cazone: „Cînd eram militar, am fost detasat la o fermã de aici, la munci agricole. Acum, ca turist agricol, sã spunem, ca oricare individ care zboarã cu elicopterul pe deasupra tãrii, am remarcat un lucru, si pentru asta nu trebuie sã fii agricultor - în general, pãmîntul în tarã este prost lucrat. Avem cea mai slabã medie de productie la hectar din Uniunea Europeanã. Vreau sã stiti cã sînt un om care a observat aceastã realitate, lucrãm pãmîntul prost. Sigur, se schimbã culoarea pãmîntului imediat ce treci Dunãrea în Insula Mare a Brãilei. Aproape toti vorbitorii au ridicat problema unei politici agricole care sã fie neutralizatã de jocul politic si eu sînt gata sã patronez o comisie prezidentialã pentru stabilirea pe termen lung a agriculturii românesti. As mai face o mentiune: pãmînturile. Pãmînturile, fie cã sînt pãsuni, fie cã sînt teren agricol, trebuie utilizate. Cine-l are si nu-l foloseste, nu poti sã i-l iei, pentru cã a trecut vremea în care puteai sã deposedezi pe cineva. Dar introducerea unui sistem de taxe si penalitãti pentru neutilizarea pãmîntului trebuie sã existe în România“. Si pentru cã nu numai problema pãmîntului neutilizat e una stringentã, presedintele Bãsescu a lãsat pe finalul discursului surpriza pe care o pregãteste, culmea, nu agricultorilor, ci bancherilor: „Pentru mine, ultima întîlnire pe care am avut-o cu bãncile a fost o mare dezamãgire. Vã mãrturisesc cã parcã mã aflam în fata unor societãti neperformante care vor sã vadã si ele cum mai pot primi ceva de la stat. Eu nu spun cã nu au dificultãti, pe unele si le-au fãcut singure. Dar în nici un caz, dupã discutia pe care am avut-o cu bãncile joi, în mine nu mai au un sustinãtor pînã cînd nu încep sã se miste, nu reiau creditarea si nu coboarã batjocura din zona dobînzilor, pînã nu devin responsabile fatã de piata pe care au obtinut miliarde profit“.
Insula - „Laboratorul agriculturii românesti“
Ziua Cîmpului a fost un succes. „De la venirea noastrã în Insulã, în 2001, ne-am propus un program de modernizare. Pînã astãzi am investit, numai în utilaje, aproape 60 de milioane de euro“, a precizat directorul general al insulei, Lucian Buzdugan. Si asta nu se vede numai din elicopterul prezidential, se vede cu ochiul liber, se simte, pentru cã e vorba de pasiune si de multã dragoste pentru pãmînt. Deputatul Culitã Tãrîtã, fost presedinte al Holdingului TCE 3 Brazi pînã la accederea în Parlament, declara cã Insula Mare a
Brãilei este „laboratorul agriculturii românesti“: „Insula poate fi consideratã laboratorul agriculturii românesti. Pot sã spun cã este
o reprezentantã de marcã a agriculturii central-europene, o
reprezentantã a agriculturii performante în rîndul statelor Uniunii Europene. Munca noastrã a fost apreciatã, în mod pozitiv, de toate delegatiile din rîndul agricultorilor europeni sau mondiali care ne-au vizitat. Mã refer aici la Claas, Du Pont, Case sau Pioneer, dar si la celelalte societãti cu care colaborãm. Dupã o luptã acerbã dusã timp de multi ani, putem spune cã am gãsit un mediu prielnic pentru o agriculturã de performantã. Avem specialisti de valoare, avem colaborãri fructuoase cu cele mai mari companii companii din lume, care fac cercetare în domeniul mecanizãrii, al chimizãrii sau al geneticii agricole“. Insula Mare a Brãilei, este cea mai mare exploatatie agricolã din Uniunea Europeanã, TCE 3 Brazi lucrînd aproximativ 60.000 de hectare, colaboratori fiind firme din Italia, Germania, SUA, Elvetia sau Franta.
|
Autentificare
