Tevarii, dilemĂŁ continuĂŁ

• astĂŁzi ar urma sĂŁ fie pornit laminorul de 16 toli • nu se stie pentru cĂŽt timp • sindicalistii si conducerea fac doar analize • cei circa 1.500 de tevari rĂŁmasi trĂŁiesc ĂŽntr-o incertitudine perpetuĂŁ • „A fost privatizarea fabricii o «mare realizare» a Guvernului NĂŁstase?“ se ĂŽntreabĂŁ acestia •

De cĂŽnd ĂŽn fabrica de tevi a concernului ArcelorMittal Roman nu se mai face nici un centimetru de produs pe laminoarele mari, iar oamenii nu mai stiu pentru cĂŽt timp mai merg la slujbĂŁ, nimeni nu mai vrea sĂŁ spunĂŁ oficial cum stĂŁ treaba, de fapt. Sindicalistii declarĂŁ cĂŁ se mai lucreazĂŁ, dar sporadic, ĂŽn timp ce conducerea se rezumĂŁ la comunicate seci, prin care anuntĂŁ cĂŁ este o perioadĂŁ de crizĂŁ (de parcĂŁ nu s-ar sti, n.r.) si cĂŁ se sperĂŁ la mai bine. Aceasta, ĂŽn conditiile ĂŽn care, de la „minunata“ privatizare ĂŽncoace, fabrica a intrat pe un trend descendent ĂŽn ceea ce priveste numĂŁrul de salariati si profitul. Multe voci de tevari acuzĂŁ managementul, ĂŽn conditiile ĂŽn care oamenii au rate pe multi ani, copii de crescut si vor sĂŁ munceascĂŁ ĂŽn meseria lor, dar nu prea mai au la ce. „De ce nu se mai face teavĂŁ, nu se mai poate, nu se mai vrea sau nu se mai cumpĂŁrĂŁ? Noi, cei care am rĂŁmas ĂŽn fabricĂŁ, pentru cĂŁ nu ne-a convenit sĂŁ plecĂŁm cu «ordonantĂŁ» sau nu ni s-a aprobat, cĂŁ am fi pe posturi cheie, ce mai avem de fĂŁcut? Lumea este trimisĂŁ acasĂŁ, cu 75% din salariu, ceea ce este crĂŽncen. Chiar, cel mai mare concern pe piatĂŁ nu poate sĂŁ rezolve o problemĂŁ asa micĂŁ? DacĂŁ trebuie sĂŁ ne facem din laminoristi bucĂŁtari sau vĂŽnzĂŁtori, mĂŁcar sĂŁ ne spunĂŁ“, s-a plĂŽns Ioan C., din municipiul Roman, ĂŽncĂŁ salariat al fabricii de tevi. AceastĂŁ stare de fapt ne duce cu gĂŽndul la spusele lui Ionel Bors, sef al concernului ĂŽn România, la vremea scandalului privatizĂŁrii, cĂŽnd sindicalistii se „bĂŁteau cu pumnul ĂŽn piept“ cĂŁ, dupĂŁ iesirea ĂŽn stradĂŁ, au mai cĂŽstigat 100 de locuri de muncĂŁ, peste cele 3.000 prevĂŁzute ĂŽn contract. Managerul de la MittalSteel spunea cĂŁ aceeasi treabĂŁ poate fi fĂŁcutĂŁ si cu 1.000 de oameni, la Roman si, usor, usor, la asta pare sĂŁ se tindĂŁ. „Numai sĂŁ nu se ajungĂŁ la mai multi insi la birouri decĂŽt ĂŽn halĂŁ“, se mai tem tevarii. Gheorghe Ciobanu, liderul Sindicatului Liber Petrotub, ĂŽncearcĂŁ, pe de altĂŁ parte, sĂŁ dea asigurĂŁri cĂŁ lucrurile pot reveni pe fĂŁgasul normal. „UrmeazĂŁ sĂŁ ne ĂŽntĂŽlnim zilele astea cu membrii conducerii, sĂŁ analizĂŁm situatia si sĂŁ vedem ce portofoliu de comenzi ar fi pentru vara asta. În fabricĂŁ ba s-a mai lucrat, ba nu. Se lamineazĂŁ deocamdatĂŁ ceva pe la sase toli si de marti, 16 iunie, se va da drumul si la 16 toli. Noi nu stim ce se va ĂŽntĂŽmpla“, a conchis liderul de sindicat. De mentionat cĂŁ, ĂŽn prezent, numĂŁrul angajatilor din fabricĂŁ a ajuns la circa 1.500, ĂŽn urma plecĂŁrilor voluntare. Mai mult, conducerea fabricii a stabilit cĂŁ, din aceastĂŁ lunĂŁ, toti salariatii din schimbul I sĂŁ intre ĂŽn somaj tehnic timp de zece zile, lunar. Este vorba de aproximativ 40% dintre tevari, care nu au venit la lucru cĂŽte douĂŁ zile ĂŽn fiecare sĂŁptĂŁmĂŽnĂŁ, pĂŽnĂŁ la noi decizii ale conducerii. DovadĂŁ a faptului cĂŁ ar fi comenzi de teavĂŁ si... nu prea, este faptul cĂŁ laminoarele au avut pauze destul de lungi ĂŽn activitate, cu exceptia celui de sase toli. Laminorul de 20 de toli este ĂŽnchis de aproximativ o lunĂŁ si ar putea fi repornit abia ĂŽn august sau ĂŽn septembrie. Cel de 16 toli stĂŁtea si el de ceva vreme, astĂŁzi urmĂŽnd sĂŁ se vadĂŁ dacĂŁ va fi repus ĂŽn functiune.