• lemnul din chiliile reabilitate de firma Diekat sînt infestate cu ciuperca Merulius Lacrymans • dacã nu se intervine rapid, „cancerul lemnului“ se poate extinde si afecta inclusiv mãnãstirea • mai mult decît atît, mãicutele care locuiesc în aceste chilii se pot îmbolnãvi grav de o boalã a plãmînilor • „Deocamdatã sînt trei chilii infestate, însã în prima sa fazã, ciuperca este invizibilã, asa cã nu stim care este dimensiunea dezastrului“, a declarat Adrian AluiGheorghe, directorul Directiei Judetene pentru Culturã, Culte si Patrimoniu Neamt • vionovat de tot ce se înîmplã la Agapia: firma Diekat care a reconstruit doar cîteva chilii din cele peste 100 contractate, dupã care a abandonat lucrarea •
O vorbã româneascã veche spune cã un rãu nu vine niciodatã singur. Pilda se potriveste perfect cu ceea ce se întîmplã la Agapia de cîtiva ani buni. Dupã nereusita proiectului de reabilitare a zonei turistice Agapia, o altã veste deloc îmbucurãtoare a bãgat spaima în autoritãti si mãicute. Este vorba de aparitia în trei chilii reabilitate de constructorul Diekat a ciupercii Merulius Lacrymans, cunoscutã în popor si sub denumirea de „cancerul lemnului“. Pe lîngã faptul cã respectiva ciupercã atacã tot ce înseamnã lemn într-un imobil, poate duce la îmbolnãvirea gravã a celor care locuiesc în casa afectatã. Este cazul mãicutelor care stau în cele trei chilii unde s-a confirmat prezenta ciupercii, care spun cã au deja simtomele unor boli de plãmîni. De altfel, ele au fost evacuate din încãperi, urmînd ca autoritãtile sã intervinã si sã ia mãsurile ce se impun. „Am fost sesizati de aparitia unei ciuperci care atacã lemnul în interiorul a trei cãsute. Stiu cã au venit specialisti care au studiat problema, iar situatia nu este deloc una bunã“, a declarat Vasile Cucos, primarul comunei Agapia. Adrian AluiGheorghe, directorul Directiei pentru Culturã, Culte si Patrimoniu Neamt, confirmã faptul cã situatia nu este deloc roz la Agapia si spune cã a sesizat Comisia Nationalã a Monumentelor pentru a se implica în rezolvarea problemei. „Specialistul nostru, domnul Blaj de la Complexul Muzeal Neamt, a confirmat prezenta acestei ciuperci deosebit de periculoase. Este o bacterie care se întinde foarte repede, fãrã a exista cale de întoarcere. Concluzia trasã a fost cã aparitia bacteriei se datoreazã constructorului care a reabilitat acele cãsute. Materialele noi folosite, cimentul, balastul si alte cîteva elemente care sînt toxice pentru casele vechi au favorizat aparitia acestei ciuperci. Am sesizat Comisia Nationalã a Monumentelor de la Bucuresti si am cerut sã se intervinã rapid, pentru cã lucrurile se pot agrava“, a declarat Adrian AluiGheorghe.
Ce spune specialistul
Ciuperca Merulius Lacrymans care a afectat chiliile Mãnãstirii Agapia este dupã opinia biologilor o adevãratã bombã cu ceas care, mai devreme sau mai tîrziu, va duce la distrugerea asezãmîntului în cazul în care nu se intervine rapid. „ÃŽn urmã cu cîtva timp am fost sesizati de cãtre maicile de la Agapia despre faptul cã unele chilii au fost afectate de o ciupercã. M-am deplasat în zonã si am studiat destul de mult aceste ciuperci. Ajuns la fata locului am constatat cã este vorba fãrã dubiu despre ciuperca Merulius Lacrymans, una dintre cele mai agresive pentru lemn. ÃŽn urma constatãrilor dar si din spusele mãicutelor a reiesit cã aceastã ciupercã a apãrut din cauza lucrãrilor de constructie prost executate acolo. Practic, în reabilitarea chiliilor, municitorii au folosit lemn verde, care nu avusese timp sã se usuce si au pus material de umpluturã pe timp de iarnã, ceea ce nu se face. Acest material nu a avut timp sã se usuce si din cîte am înteles, ar fi fost pus chiar si înghetat. ÃŽn plus, peste acest material s-a asezat podeaua tot din lemn verde iar apoi, culmea, a fost si vopsitã, ca sã punã capac la toate. ÃŽn aceste conditii lemnul nu a putut sã respire si a fost creat un mediu umed care a permis ciupercii sã se dezvolte nestingheritã. Din pãcate, acum majoritatea chiliilor sînt afectate de aceastã ciupercã iar singura posibilitate de a scãpa de aceastã plagã este foarte complicatã si extrem de costisitoare. Potrivit unor protocoale silvice, pentru a stîrpi ciuperca este necesar îndepãrtarea lemnului afectat în totalitate dar si a lemnului din preajmã. De asemenea, trebuie scoasã toatã umplutura de sub pardosealã, pusã în saci etansi si îngropatã la mare adîncime în pãmînt, cel putin 70 de cm, într-un loc izolat. Apoi, toate zonele care nu sînt din lemn si care nu au fost afectate de ciupercã trebuie sterilizate prin foc cu ajutorul unei lãmpi de sudurã si abia apoi se poate trece la refacerea constructiei. Problema cea mai mare este cã peretii chiliilor sînt fãcuti tot din lemn si cu sigurantã ciuperca a atacat si acolo. ÃŽn plus, aceastã Merulius Lacrymans poate provoca probleme de sãnãtate si celor ce locuiesc în mediul încãrcat cu spori. Vara ciuperca elibereazã milioane de spori care, antrenati de curentii de aer, pot fi inhalati si pot provoca afectiuni respiratorii. ÃŽn situatia de la Agapia trebuie intervenit rapid numai cã nu stiu cine va suporta cheltuielile care vor fi uriase, cu sigurantã“, a declarat profesorul Constantin Blaj, biolog specialist în cadrul Muzeului de Stiinte Naturale Piatra Neamt.
Ciuperca Merulius - cancerul lemnului
Ciuperca cu care s-ar putea sã fie infectate cãsutele maicilor de la Agapia este una dintre cele mai agresive si care distrug în timp lemnul. Din pãcate, pentru aceasta nu existã un antidot, singura solutie pe care specialistii o recomandã pentru salvarea clãdirilor este înlocuirea în totalitate a lemnului afectat si sterilizarea prin foc a portiunilor ce par neafectate pentru a ucide sporii acestei ciuperci. La noi în tarã, foarte multe monumente istorice, biserici dar si case particulare sînt afectate de atacul acestei ciuperci. Cel mai celebru este cazul Muzeului de Istorie din Husi care este închis de mai bine de 10 ani fiindcã întreaga clãdire a fost afectatã de ciuperca Merulius Lacrymans, care distruge iremediabil lemnul. Toate exponatele au fost depozitate în beciul muzeului în speranta cã se va gãsi o cale de stîrpire a ciupercii dar deocamdatã nu s-a întîmplat asa ceva. Aceastã ciupercã reprezintã cosmarul restauratorilor de muzee sau de obiecte din lemn întrucît stiu cã au putine sanse în rãzboiul cu aceasta. Merulius lacrymans este o ciupercã xilofagã care distruge iremediabil lemnul pe care îl contamineazã si emanã un miros puternic. Atacul ei este rapid, se generalizeazã într-un interval scurt de timp si îmbolnãveste structura lemnoasã a întregii constructii. Aceasta se dezvoltã în locurile umede si neaerisite. Potrivit specialistilor ciuperca poate sã-si facã aparitia si în cazul utilizãrii unui lemn contaminat în timpul lucrãrilor de înlocuire a pardoselii, a unui segment de mobilier sau de tîmplãrie.
Directia de Sãnãtate nu a fost anuntatã
Din pãcate, aceastã ciupercã poate provoca si îmbolnãvirea gravã a oamenilor în cazul contactului prelungit. Practic, Merulius este asimilat unui alergen care, în timp poate provoca alveolitã, o boalã a plãmînilor destul de gravã. Ea provoacã cel mai des tulburãri respiratorii (gîfîialã la efort si tuse uscatã) si se manifestã printr-o reducere a capacitãtii respiratorii. ÃŽn caz de alveolitã alergicã precum cea provocatã de merulius suprimarea alergenului rãspunzãtor de boalã este indispensabilã si poate antrena vindecarea. Medicii epidemiologi nemteni nu au fost atentionati de cãtre nimeni asupra posibilei infestãri cu aceastã ciupercã, dar spun cã dacã se vor confirma îmbolnãviri din aceastã cauzã, se va considera un risc epidemiologic si se va interveni. „Nu stiu absolut nimic despre acest lucru, nu ne-a sesizat nimeni si nu stiu sã fi avut cazuri de îmbolnãvire provocatã de aceastã ciupercã la noi în judet. Dacã se va confirma de cãtre un internist dar si de niste analize de laborator faptul cã mãicutele s-au îmbolnãvit de la acea ciupercã, se poate considera cã este vorba despre o problemã de sãnãtate publicã si s-ar putea interveni în mai multe feluri“, a precizat doctor Roxana Pipirigeanu, sefa Departamentului de Epidemiologie din cadrul Directiei de Sãnãtate Publicã.
Reabilitare pe bani europeni
Proiectul „Reabilitarea zonei turistice Mãnãstirea Agapia“
trebuia finalizat pe 15 iulie 2006. Cofinantat de Uniunea Europeanã, prin programul PHARE 2002, proiectul a avut o valoare de 4.785.000 de euro. Lucrãrile au început pe 15 ianuarie 2005, însã nu au fost niciodatã finalizate. Banii trebuiau folositi pentru reabilitarea celor 117 case monahale din zona mãnãstirii, realizarea sistemelor de apã si canalizare, pentru constructia unei statii de epurare si a unui centru turistic de informare. La termenul stabilit prin contract, lucrãrile erau finalizate în proportie de numai 50%.
Autoritãtile române au arãtat cu degetul, pentru aceastã situatie, spre firma greceascã Diekat, cea care a cîstigat licitatia, dar nu a terminat lucrãrile. Si a abandonat santierul de la Agapia.
Autentificare
