„Cancer“ si la Muzeul Sadoveanu
• lemnul din clãdirea care adãposteste Muzeul Mihail Sadoveanu si Casa Memorialã Visarion Puiu este afectat de ciuperca „Merulius Lacrymans“ • spatiul a fost dezinfectat în urmã cu mai multi ani, însã ciuperca a reapãrut • la Agapia, Directia de Sãnãtate Publicã Neamt a evaluat situatia • Situatia de la Agapia, unde în trei chilii ale asezãmîntului monahal a fost descoperitã ciuperca „Merulius Lacrymans“, o bacterie care distruge lemnul si poate cauza boli grave ale plãmînilor, nu este singularã în judetul nostru. Un caz similar se înregistreazã la Muzeul Mihail Sadoveanu si Casa Memorialã Visarion Puiu, care sînt gãzduite în acelasi imobil ce apartine acum Mãnãstirii Neamt. Se poate spune chiar cã situatia de la Muzeul Mihail Sadoveanu este mult mai gravã, mai ales cã aici situatia dateazã de ceva vreme, iar autoritãtile au fãcut eforturi uriase pentru a scãpa de aceastã bacterie, descoperitã acolo la începutul anilor ‘90. Au urmat ani buni de tratamente, iar în momentul în care toti spuneau cã ciuperca a fost distrusã, ea a reapãrut în subsolul clãdirii. Informatia a fost confirmatã de cãtre Adrian Alui Gheorghe, directorul Directiei Judetene pentru Culturã, Culte si Patrimoniu Neamt, care a declarat cã la Muzeul Sadoveanu, ciuperca Merulius Lacrymans a reapãrut, desi s-au fãcut tratamente timp de aproape doi ani. „Din pãcate pentru monument si pentru noi, ca vizitatori, ciuperca a reapãrut în subsolul obiectivului. ÃŽn perioada ‘92-’93 s-a fãcut interventie timp de aproape doi ani pentru stîrpirea ciupercii. A fost înlocuit lemnul din subsolul monumentului, dar tot n-a dispãrut ceea ce se numeste «cancerul lemnului». Orice ciupercã, si mai ales aceasta, pune în pericol monumentul si tot ce e în preajma lui. Spre binele nostru, avem un specialist - domnul Constantin Blaj, biolog în cadrul Muzeului de Stiinte Naturale Piatra Neamt, care ne va ajuta încã o datã sã stîrpim invazia. Metodele de interventie sînt aceleasi care au fost si în ‘92-’93. La Agapia lucrurile sînt mult mai grave pentru cã acolo ciuperca s-a extins mult mai tare si existã si vecinãtãti la care ar putea ajunge“, a declarat directorul Adrian Alui Gheorghe. Cei care administreazã în acest moment Muzeul Mihail Sadoveanu, respectiv reprezentantii Mãnãstirii Neamt, nu au cunostintã de aceastã problemã. Pãrintele Mihail, cel care rãspunde de muzeu spune cã nu stie ca lemnul din imobil sã fie afectat de „cancerul lemnului“. „Eu stiu cã au fost probleme în anul 1997, cînd au fost scoase toate dusumelile si schimbate cu altele. Stiu cã atunci toate obiectele din muzeu au fost mutate, pentru a nu fi afectate în timpul tratamentului. Acum nu am cunostintã cã ar mai exista aceastã bacterie“, a declarat pãrintele Mihãilã.
DSP Neamt a evaluat situatia de la Agapia
ÃŽn cazul de la Agapia, unde s-a confirmat prezenta bacteriei în cel putin trei chilii, toate reabilitate de firma greceascã Diekat, autoritãtile s-au sesizat si, fiecare în dreptul lui, a demarat verificãri. Dacã cei de la Culturã au cerut ajutorul Comisiei Nationale a Monumentelor pentru a interveni si a salva clãdirile din zona chiliilor infestate, reprezentantii Directiei de Sãnãtate Publicã fac verificãri pentru a identifica persoanele care ar fi putut avea de suferit din cauza acestei bacterii. Doctor Roxana Pipirigeanu, sefa Departamentului de Epidemiologie din cadrul Directiei de Sãnãtate Publicã, a precizat cã în cursul zilei de vineri, specialisti ai institutiei care îsi desfãsoarã activitatea în Tîrgu Neamt s-au deplasat la Agapia. „A mers la Agapia colegul nostru, doctorul Herghelegiu de la Tîrgu Neamt si a vorbit cu mãicutele de la Agapia. Cu maica staretã a discutat mai putin, dar sãptãmîna viitoare, luni sau marti, ne vom deplasa si noi la Agapia, si vom vedea ce este acolo. Cu acea ocazie vom preleva probe legate de mediul din cãsute - aeromicroflorã si spãlãturi de suprafete. Deocamdatã nu s-au înregistrat probleme deosebite de sãnãtate“, a declarat doctor Roxana Pipirigeanu. Cei care s-au ocupat pînã în acest moment de situatia de la Agapia sînt de pãrere cã vinovatul principal de situatia creatã este constructorul. Societatea care a cîstigat proiectul de reabilitare a zonei monahale ar fi folosit, la renovarea chiliilor, lemn verde dar si substante care favorizeazã aparitia ciupercii care distruge lemnul. ÃŽn reabilitarea chiliilor, muncitorii au folosit lemn verde si au pus material de umpluturã pe timp de iarnã, un lucru de neacceptat. Pînã în acest moment, prezenta ciupercii a fost confirmatã în doar trei chilii, însã specialistii cred cã toate cãsutele reabilitate suferã de aceeasi „boalã“. Cum bacteria este destul de rezistentã, cel mai probabil se va merge pe solutia schimbãrii în totalitate a lemnului din toate cãsutele. ÃŽnsã acest lucru înseamnã timp si bani de la buget. Care buget a mai suportat odatã costurile de reabilitare a acestor chilii.
|