• Nona Evghenie, originarã din Tîrgu Neamt, a fost aleasã consilier local în Padova • în campania electoralã a cheltuit doar 15.000 de euro • desi este licentiatã în economie, în Italia a început sã munceascã fãcînd curãtenie si îngrijind copiii • a urmat angajarea la o firmã de comert exterior, colaborarea cu o societate italianã în România si obtinerea unui post la o bancã din Padova • aici supervizeazã rezultatele financiare externe ale grupului bancar în Europa de Est, India si China •
Neamtul este cel mai bine reprezentat judet din tarã în ceea ce priveste functiile de consilieri locali în... Italia. Din cei trei români care au acces în aceste dregãtorii doi sînt nemteni: Nona Evghenie, în vîrstã de 31 de ani, din Tîrgu Neamt (aleasã ca si consilier local în Padova dupã alegerile din iunie 2009) si Adrian Chifu, de 34 de ani, din Piatra Neamt (consilier în Verbania). Lor li se adaugã Leontina Ionescu, 51 de ani, bucuresteancã la origine (consilier în orasul Marcellina, de lîngã Roma). Dacã despre ultimii doi s-a scris destul de mult în presã, despre tîrgnemteancã informatiile au fost mai putine deoarece a obtinut statutul oficial amintit spre finalul lunii iunie, odatã cu stabilirea primarului. Nona Evghenie a studiat marketing si comunicare internationalã la Universitatea „Spiru Haret“ din Bucuresti, fiind licentiatã în cadrul ASE în specializarea „Negociere si comunicare interpersonalã în relatiile internationale“. Locuieste de circa 7 ani în Italia, este cãsãtoritã cu un avocat, este membrã a Partidului Democrat, condus de Walter Veltroni si se poate spune cã este primul consilier român într-un oras italian mare, Padova avînd circa 210.000 de locuitori. ÃŽn scriptele evidentei populatiei figureazã si aproximativ 7.000 de conationali. La alegerile de pe 6-7 iunie, Nona Evghenie a obtinut 330 de voturi si se clasa pe locul 14 în ordinea listei Partidului Democrat. Datoritã faptului cã la Padova nu se decisese noul primar, locurile de consilier, sigure, se opreau la numãrul 11, urmînd sã se decidã celelalte posturi în functie de rezultatul în alegerea edilului. ÃŽn urma balotajului, sustinut în zilele de 20-21 iunie, primar a fost reales Flavio Zanonato, la al doilea mandat, cu un procent de 52,10%, adãugînd la cei 11 consilieri, alti 5, printre care si tîrgnemteanca.
Ascensiunea în politicã
Desi de putin timp înscrisã în partid, ascensiunea tinerei în structurile de conducere a fost fulminantã. „Am intrat în politicã deoarece am simtit cã ideile mele corespund cu cele ale Partitului Democrat. Am vãzut deschiderea lor în a sustine toate ideile mele care merg spre integrarea cetãtenilor strãini în Italia. Ulterior am devenit membru în «Coordinamento Provinciale» Padova, iar la începutul verii am fost numitã si în Comitetul de Programare a alegerilor provinciale care s-a ocupat cu organizarea alegerilor de acest an“, declara Nona Evghenie pentru ziarul Gazeta Româneascã din Italia. Ea a înfiintat în cadrul filialei locale a partidului un club al românilor, intitulat „Nicolae Iorga“, despre care spune cã „am considerat necesar sã creem o structurã în cadrul partidului care sã ajute la integrarea românilor si în politica italianã, sã-i sprijine în ideile lor si sã le vinã în întîmpinare indicîndu-le drepturile lor nu numai politice dar si sociale, sã-i informeze asupra schimbãrilor birocratice în trecerea de la extracomunitar la comunitar“. ÃŽn campania electoralã ea s-a bazat pe serviciile a 18 persoane, cei mai multi fiind voluntari, suma totalã cheltuitã fiind de circa 15.000 de euro. „Munca propriu-zisã a început de pe la sfîrsitul anului trecut, iar din luna ianuarie s-a format o echipã cu care am început sã lucrez temeinic la pregãtirea alegerilor. Campania a fost condusã de Marco, sotul meu, iar din echipã au fãcut parte amici si prieteni, atît români cît si italieni. Am reusit sã vorbim cu foarte multi români, sã le explicãm importanta alegerilor si importanta de a se prezenta la vot. Avem satisfactia cã mai mult de 400 de români, la interventia noastrã, s-au înscris si au primit tessera eletorale (cartea de alegãtor n.r. -)“, a mai spus nemteanca.
„Dictatura ne-a învãtat ceva urît: sã ne trãdãm unii pe altii“
• sustinea consilierul local din Padova într-un interviu acordat înaintea alegerilor din Italia
Reporter: Ce va determinat sã veniti în Italia si care au fost etapele pe care le-ati parcurs în cei peste sase ani de cînd sînteti aici?
Nona Evghenie: Am ajuns la Padova în vizitã la mama mea cu intentia sã rãmîn doar 3 luni dar l-am cunoscut pe actual meu sot si am decis sã rãmîn. Sîntem deja cãsãtoriti de 5 ani si jumãtate. Am început ca toate femeile imigrante fãcînd curãtenie sau baby-sitter. Ulterior am fost angajatã în cadrul unei societãti de comert exterior, în cadrul cãreia dupã numai 3 luni am fost avansatã ca responsabil de import. De asemenea, am gestionat o societate italianã în România, pentru circa doi ani petrecîndu-mi viata între cele douã tãri. Dupã un curs de specializare finantat de Comunitatea Europeanã am reusit sã obtin un post la o bancã din Padova unde sînt de mai bine de doi ani si jumãtate. Functia mea este de controlor gestionar al rezultatelor financiare externe ale grupului bancar unde activez. Mã ocup de zona Europei de Est si de reprezentantele din Asia, respectiv India si China.
Rep.: Cum ati intrat în mediul asociationistic românesc din Italia?
N.E.: În asociationismul românesc din Italia am intrat deoarece desfãsurînd pe cont propriu dar cu sprijinul sotului meu, care este avocat, diverse activitãti de sprijin al românilor aflati în dificultate, am cunoscut-o pe Elena Rãdulescu, presedinta Asociatiei Columna din Padova. De atunci, am participat activ la toate activitãtile asociatiei. În privinta activitãtii Ligii Românilor am fost mereu informatã iar dupã experienta pozitivã a Forumului de la Milano am decis sã intru ca si membru deoarece mi-a plãcut verticalitatea membrilor si importanta actiunilor desfãsurate. Liga are principii pe care le respectã si care impun respect. Consider cã în cadrul Ligii existã echitate între membri, indiferent de nivelul de studii sau de activitãtile pe care le desfãsoarã fiecare dintre noi. De asemenea, în cadrul Ligii cît si în cadrul asociatiei, ideile politice ale fiecãruia sînt respectate. Am constat cã sîntem multi care avem înclinatii politice diverse dar nu am intrat niciodatã în polemicã si am decis împreunã cã importante sînt proiectele sociale si culturale pe care Liga Românilor le deruleazã.
Rep.: Care a fost traseul pe care l-ati avut pînã la înscrierea în Partidul Democrat si ce ati realizat de atunci în plan politic?
N.E.: Am intrat în politicã deoarece am simtit cã ideile mele corespund cu cele ale Partitului Democrat. Am vãzut deschiderea lor în a sustine toate ideile mele care merg spre integrarea cetãtenilor strãini în Italia. Ulterior am devenit membru în Coordinamento Provinciale Padova iar la începutul verii (n.r. - anul trecut) am fost numitã si în Comitetul de programare a alegerilor provinciale care se ocupã cu organizarea alegerilor. De asemenea am considerat necesar sã creem o structurã în cadrul partidului care sã ajute la integrarea românilor si în politica italianã, sã-i sprijine în ideile lor si sã le vinã în întîmpinare indicîndu-le drepturile lor nu numai politice dar si sociale.
Rep.: Care sînt lucrurile pe care le-ati reprosa comunitãtii românesti din Italia?
N. E.: Românii nu stiu sã fie uniti iar unii dintre ei nu se gîndesc decît sã fie sefi, vor „sã moarã capra vecinului“ si sînt indecisi. Si aici mã refer la cei care trec de la stînga la dreapta politicii de parcã ar traversa doar strada. Sînt disperati în a-si urmãri interesele, devin confuzi, pierd strada si atunci îsi pierd si principiile. Dictatura ne-a învãtat ceva urît: sã ne trãdãm unii pe altii crezînd cã obtinem ceva favoruri în plus.
N.R.: Acest articol nu ar fi putut fi scris fãrã ajutorul dezinteresat al ziaristului Andi Rãdiu, de la sãptãmînalul „Gazeta Româneascã“, publicatie difuzatã în Italia. Mentionãm cã acesta a sunat din proprie initiativã la redactia „Monitorul“ spunîndu-ne despre reusita tîrgnemtencei la Padova.
Autentificare
