Ospãtãria salveazã România

Am auzit multe idiotenii ĂŽn viata mea. Se nimereste ca unele idiotenii sĂŁ le spun chiar eu si, atunci cĂŽnd ĂŽmi fac revizii contabile de memorie, descoperindu-le, rosesc. Nu mi-l pot imagina, ĂŽnsĂŁ, nici dacĂŁ mĂŁ pisti cu cearĂŁ, pe Traian BĂŁsescu rosind nici dupĂŁ ce rosteste sĂŁ zicem cea mai mare gugumĂŁnie auzitĂŁ vreodatĂŁ. Sigur si regii si cĂŁpeteniile de trib si presedintii de tĂŁri mai mult sau mai putin bananiere pot spune involuntar sau asa, de-ai dracului, pentru a da de lucru prostimii, idiotenii. ExistĂŁ, scos de francezi mi se pare, un dictionar al neghiobiilor rostite de persoane celebre. La o eventualĂŁ nouĂŁ editie ĂŽmbogĂŁtitĂŁ, seful statului român ar acoperi usor un ĂŽntreg capitol. M-am gĂŽndit, cu o anume amĂŁrĂŁciune, de ce a ĂŽnjurat atĂŽt de urĂŽt, de marinĂŁreste, era sĂŁ zic, cu o neechivocĂŁ notĂŁ de generalizare domnul BĂŁsescu ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽntul românesc ĂŽn fibra si substanta sa? De ce? Am auzit comentariile legate de beneficiile electorale care vin de la pĂŁrinti, mereu nemultumiti de calitatea scolii. Am ĂŽnteles cĂŁ de dascĂŁli, dupĂŁ ce i-a dus cu zĂŁhĂŁrelul, nu mai are nevoie. Oricum ei sĂŽnt iremediabil pierduti electoral iar pĂŁrintii sĂŽnt mai numerosi decĂŽt profesorii. Si totusi, chiar dacĂŁ au si un ingredient de credibilitate, asertiunile acestea rĂŁmĂŽn minate si de ceva care scapĂŁ logicii. De ce a insultat presedintele o bunĂŁ parte, dacĂŁ ne gĂŽndim bine, cea mai mare parte a populatiei, fiindcĂŁ de bine de rĂŁu românii sĂŽnt alfabetizati, trecuti, cu mici exceptii, prin scoli. SpunĂŽnd rĂŁspicat cĂŁ scoala româneascĂŁ scoate de pe bĂŁncile ei idioti, seful statului n-a ĂŽnjurat doar profesorimea - incompetentĂŁ, imbecilĂŁ si de aceea fireste prost plĂŁtitĂŁ - ci pe noi toti. DacĂŁ plecĂŁm de la bĂŁnuiala care, ĂŽn aceste circumstante pare din ce ĂŽn ce mai putin credibilĂŁ, cĂŁ seful statului ĂŽnsusi ar fi fĂŁcut un pic de scoalĂŁ, si domnia sa, alĂŁturi de noi, devine un idiot. Cum sĂŁ fie idiot un sef de stat iubit ĂŽncĂŁ de circa 30 la sutĂŁ dintre români? Toate acestea mĂŁ ĂŽndeamnĂŁ sĂŁ cred cĂŁ n-a fost vorba de nici o strategie electoralĂŁ si cĂŁ presedintele a prins un moment prost de exprimare publicĂŁ. Poate era mahmur dupĂŁ betia de acum cĂŽteva sĂŁptĂŁmĂŽni cĂŽnd fiica EBA a cĂŽstigat „singurĂŁ, singuricĂŁ, pe picioarele ei“ un fotoliu de europarlamentar! Sunt chefuri care tin mult iar durerile de cap si mahmureala capĂŁtĂŁ si ele duratĂŁ. Presedintele, stim bine, nu si-a ascuns niciodatĂŁ pasiunea pentru chefurile strasnice si chiar aceastĂŁ ultimĂŁ iesire pe tema crizei de ospĂŁtari, indicĂŁ o persoanĂŁ avizatĂŁ ĂŽn domeniu. Nu se poate pronunta ĂŽn aceastĂŁ chestiune, vitalĂŁ pentru natiune, un amĂŁrĂŁstean care-si scoate nevasta si soacra la restaurant o datĂŁ pe deceniu si atunci se holbeazĂŁ un ceas la preturi pĂŽnĂŁ comandĂŁ un suc si trei mĂŁsline. Aici e nevoie de experientĂŁ, de zile si nopti cheltuite ĂŽn cĂŽrciumĂŁ, prilejuri cu care nobila profesie de chelner poate fi judecatĂŁ ĂŽn toate datele ei. Aici, chiar si cei care nu-l suportĂŁ pe domnul BĂŁsescu, din motive care mie ĂŽmi scapĂŁ, trebuie sĂŁ-i recunoascĂŁ altitudinea academicĂŁ. SesizĂŽnd obtuzitatea scolii romĂŽnesti care scoate putini ospĂŁtari iar dacĂŁ-i scoate, ne-o spune chiar presedintele, sĂŽnt cu desĂŁvĂŽrsire idioti, ĂŽnseamnĂŁ cĂŁ aici se petrece ceva grav. Miezul nociv al recesiunii trebuie cĂŁutat ca si solutia diminuĂŁrii somajului. Imaginati-vĂŁ scoli de chelneri ĂŽn fiecare cartier si chiar pe fiecare stradĂŁ. Toti somerii, inclusiv cei returnati din Spania sau Italia, cĂŁpsunari si necĂŁpsunari, pierde-varĂŁ sau ciorditori de portofele, trebuie bĂŁgati imediat ĂŽn academiile stradale de ospĂŁtari. Ministerul turismului, pentru a repara anomalia ĂŽncredintĂŁrii unui domeniu atĂŽt de delicat Ministerului educatiei condus de o amĂŁrĂŽtĂŁ de rectoritĂŁ, se va ocupa direct de severitatea ecumenicĂŁ a preparĂŁrii scolare. În final, examenul de diplomĂŁ ĂŽn ospĂŁtĂŁrie va fi sustinut, ca si masteratul, doctoratul s.a.m.d. ĂŽn fata unei comisii conduse de doamna Udrea. Si pentru a se isprĂŁvi odatĂŁ pentru totdeauna idiotenia ruperii filosofice a pregĂŁtirii scolare de practica propriu-zisĂŁ, fiecare atestare va fi ĂŽntr-o cĂŽrciumĂŁ, ĂŽn fata clientului Traian BĂŁsescu. El va arĂŁta cu degetul, dupĂŁ o ĂŽndelungĂŁ punere la cazne a paharnicului, ĂŁsta-i bun, ĂŁsta e un idiot. Scoala se va primeni astfel iar gravele probleme ale României, inclusiv cele legate de crizĂŁ, vor fi abolite.