SonoritĂŁti de Vacante

• deschiderea editei a XXXVIII-a a „Vacantelor Muzicale la Piatra Neamt“ a fost cum a... fost

Miercuri seara, ĂŽn Piata Turnului din Piatra Neamt a avut loc mult asteptata deschidere a editiei a XXXVIII-a a „Vacantelor Muzicale la Piatra Neamt“. Prima surprizĂŁ plĂŁcutĂŁ, anticipatĂŁ de altfel de cei ce cunosc potentialul urbei, a fost numĂŁrul extrem de mare de spectatori care au umplut pĂŽnĂŁ la refuz esplanada dintre Turn, BisericĂŁ si Muzeul de ArtĂŁ. DupĂŁ obisnuitele alocutiuni transmise din partea Consiliului Judetean si al PrimĂŁriei, al reprezentantilor organizatorilor (Theodore Coresi, presedintele festivalului, Ionut CucoarĂŁ, directorul Centrului pentru CulturĂŁ si Arte „Carmen Saeculare“ si Dedilia Popovici, director executiv) s-a dat cuvĂŽntul... muzicii.
TinĂŽnd cont de conditiile concrete ale desfĂŁsurĂŁrii spectacolului, consideratiile critice prea exigente ar putea fi interpretate ca exces de zel din parte-ne. În acelasi timp, comentariile mult prea ĂŽngĂŁduitoare ar atenta la credibilitatea noastrĂŁ care, se stie, se construieste ĂŽn timp si cu destul de mult efort. De aceea vom cĂŁuta a fi oarecum obiectivi, nu ĂŽnainte de a face ĂŽncĂŁ o datĂŁ observatia cĂŁ ne exprimĂŁm si pe aceastĂŁ cale toatĂŁ consideratia fatĂŁ de eforturile depuse de organizatori ĂŽn a construi o manifestare de tinutĂŁ. Si tocmai din aceastĂŁ pricinĂŁ, e bine sĂŁ fim receptivi si de bunĂŁ credintĂŁ. Principalul merit al concertului - si pentru care organizatorii meritĂŁ toatĂŁ aprecierea, ĂŽn special pentru eforturile depuse - este acela de a fi adus, pentru douĂŁ ore, spiritul vienez ĂŽn orasul de la poalele PietricicĂŁi. Explorarea si exploatarea resurselor sonore ale unei mari orchestre simfonice ĂŽn conditiile ingrate presupuse de o evolutie ĂŽn aer liber s-a dovedit anevoioasĂŁ pentru echipa tehnicĂŁ. Amplificarea unei formatii simfonice este cu totul altceva decĂŽt reproducerea unui negativ sau redarea unui half-play-back ĂŽn sportul national de loisir atĂŽt de gustat de români si atĂŽt de cultivat de cĂŁtre oficialitĂŁti. Dezechilibrul accentuat al amplificĂŁrii a adus ĂŽn prim plan compartimentul prim al corzilor, cel secund, de la vioara a doua la viole, sau de la cello la bas, fiind oarecum neglijat. Avantajul sonor al suflĂŁtorilor a fost contracarat de o sonoritate stranie, opacĂŁ, ce pe alocuri avea o alurĂŁ de conservĂŁ aerofonĂŁ. Culmea e cĂŁ, totusi, s-a auzit harpa. Sonoritatea amplificatĂŁ a orchestrei, departe de a fi idealĂŁ, a scos ĂŽn evidentĂŁ mai multe imperfectiuni ale corzilor si a accentuat imprevizibile efecte acustice ale percutiei care, pe alocuri, a cĂŁpĂŁtat efecte comice. Cu toate cĂŁ dirijorul Jose Arean detine o pregĂŁtire profesionalĂŁ de exceptie si cu toate cĂŁ a vietuit mult ĂŽn Viena, a dovedit cĂŁ, mexican fiind, nu poate percepe ĂŽn totalitate subtilitĂŁtile valsului vienez. Ca si cei din orchestrĂŁ care, ĂŽn ciuda faptului cĂŁ alcĂŁtuiesc un ansamblu valoros, au tratat cu reticentĂŁ (ca sĂŁ ne exprimĂŁm eufemistic) atĂŽt valsul cĂŽt si polca. De fapt, s-au aflat dincoace sau, poate, dincolo de spiritul acestora. Partea cea mai ingratĂŁ s-a dovedit a fi cea a solistilor care, cu toatĂŁ bunĂŁvointa, nu au reusit, decĂŽt ĂŽn parte, sĂŁ producĂŁ efectul scĂŽnteietor al arhicunoscutelor arii. De departe, Catarina Coresi-Lal s-a dovedit cea mai impregnatĂŁ de melosul imperial. Bogata experientĂŁ pe scenele si podiumurile vieneze, vocea bine stĂŁpĂŽnitĂŁ ĂŽntr-un registru care, se vede, o avantajeazĂŁ, dincolo de faptul cĂŁ dispune de un timbru generos, ce tinde cĂŁtre aspiratia la spatiul dintre mezzo si sopranĂŁ de coloraturĂŁ, alegerea unui repertoriu adecvat, ritmul, nervul si, nu ĂŽn ultimul rĂŽnd, simtul actoricesc dezvoltat, au fĂŁcut-o sĂŁ fie cu adevĂŁrat protagonista serii. Începutul cu tentĂŁ dramaticĂŁ a ariei Silviei a demonstrat cĂŁ solista are bine ĂŽnsusitĂŁ si experienta operei si cĂŁ nu e de mirare cĂŁ poate juca si ĂŽn „Macbeth“. Spre deosebire de partenerul ei, Heinrich Schopf, care cu toate eforturile, nu a reusit sĂŁ convingĂŁ, timbrul plĂŁcut, cantabil, rotund si catifelat al lui Orest PĂŽslariu Ranghilof s-a dovedit a fi unul de clasĂŁ. Ca sĂŁ nu mai vorbim de faptul cĂŁ intonatia cu iz mefistofelic din „Ja das Schreiben und das Lesen“ ĂŽl prinde de minune. O zi proastĂŁ se pare cĂŁ a prins Vigh Ibolya care, cel putin ĂŽn „Fruhlingsstimmen walzer“, nu s-a putut acomoda de fel. Pe cĂŽt de cunoscutĂŁ pe atĂŽt de dificilĂŁ, partitura presupune genul de autenticĂŁ sopranĂŁ de coloraturĂŁ. În ciuda lipsei de vivacitate intonationalĂŁ si al cĂŽtorva acute compromise sau sfĂŽrsite tragic, ca sĂŁ nu mai vorbim de mai multe intonatii aproximative, solista a demonstrat reale calitĂŁti de comunicare liricĂŁ pe care, negresit, le va pune ĂŽn viitor ĂŽn valoare.
Dincolo de observatiile noastre de „cĂŽrcotasi muzicali“, concertul inaugural al editiei a XXXVIII-a a „Vacantelor Muzicale la Piatra Neamt“a fost, ĂŽn primul rĂŽnd pentru publicul pietrean, un eveniment valoros de care multĂŁ lume avea nevoie. De altfel... s-a vĂŁzut.

Zi de... Vacante

Ziua de astĂŁzi, vineri 10 iulie 2009, este dedicatĂŁ memoriei marelui muzician si dirijor Sergiu Celibidache. În acest sens, organizatorii Vacantelor au inclus ĂŽn programul manifestĂŁrii o deplasare a ĂŽntregului arsenal artistic ĂŽn orasul natal al renumitului sef de orchestrĂŁ. Astfel, de la ora 21,00, ĂŽn Piata Roman Musat, din centrul municipiului de la malurile Siretului si moldovei va avea loc un concert „In memoriam Sergiu Celibidache“ sustinut de Orchestra simfonicĂŁ a Filarmonicii „Moldova“ din Iasi, la pupitrul cĂŁreia se va afla din nou dirijorul mexican Jose Arean si avĂŽndu-l ca solist pe basul Theodore Coresi. Programul concertului este unul care ar putea sĂŁ-i facĂŁ pe pietreni a fi invidiosi: Simfonia tragicĂŁ de Johannes Brahms, „Panis angelicus“ de Cesar Franck si Simfonia a III-a „Eroica“ de Ludwig van Beethoven. În concert va fi prezent si Corul „Heruvimii“ al Parohiei „Sf. Ioan BotezĂŁtorul“ din Piatra Neamt, dirijat de prof. Marius-Ioan CorugĂŁ. Pentru a nu fi vĂŁduvit complet de aportul Vacantelor, tot astĂŁzi, la ora 11,00, la Muzeul de ArtĂŁ din Piatra Neamt va avea loc un simpozion care, sub titlul „Muzica ĂŽntre traditie si contemporaneitate“ va aduce la masa discutiilor trei ĂŽndreptĂŁtiti comentatori ai fenomenului muzical contemporan: prof. univ. dr. Mihai Cozma, prof. univ. dr. Vasile Vasile si prof. univ. dr. Petru Stoianov. Cu acest prilej va avea loc si lansarea volumelor datorate prof. dr. Theodore Coresi „Dramaturgie si retoricĂŁ ĂŽn muzica de cult crestinĂŁ“ si „Capodopere muzicale inspirate din liturghie“. ManifestĂŁrile de la Roman vor fi deschise cu un alt simpozion dedicat personalitĂŁtii omagiate. Sub titlul „Sergiu Celibidache, personalitate marcantĂŁ a culturii muzicale românesti“, manifestarea care va avea loc la ora 17.00 la Muzeul de Istorie din Roman va aduce la masa discutiilor pe profesorii universitari Vasile Vasile, Mihai Cozma, Carmen Stoianov si profesorul Gheorghe A.M. Ciobanu.