 „Cancerul“ din chilii, greu de rãpus
• specialistii silvicultori spun cã aparitia ciupercii „Merulyus Lacrimans“ putea fi evitatã dacã se respectau niste reguli clare • sãptãmîna viitoare vom afla dacã cele cinci maici aflate sub tratament s-au îmbolnãvit din cauza acestei bacterii • Aparitia ciupercii „Merulyus Lacrimans“ în trei chilii ce apartin mãnãstirii Agapia, putea fi evitatã dacã se respectau cu strictete anumite reguli în constructie. Aceasta este pãrerea specialistilor de la Directia Silvicã care detin informatii despre aceastã bacterie. Toti cei în cunostintã de cauzã declarã la unison cã odatã apãrutã, ciuperca este foarte greu de eliminat. „Aceastã bacterie este la început sub forma unei pînze ovale, de culoare albã si cu o grosime de un centimetru. La maturitate, ciuperca îsi schimbã culoarea, devenind galbenã pînã la brunã, ruginie, cu margine alb gãlbuie, pufoasã. Ciuperca se dezvoltã la temperaturi cuprinse între 3 si 26 de grade Celsius si o umiditate a aerului de 60-80%, fiind sensibilã la curentii de aer, concentratii mari de bioxid de carbon si mediul alcalin. Pentru a preveni aparitia acestei bacterii este indicat ca în constructii sã fie utilizate material lemnos sãnãtos si bine uscat. Aerisirea si încãlzirea încãperilor si podurilor, evitarea umezirii fundatiei si zidurilor sînt, de asemenea, mãsuri fãrã de care buretii amintiti sînt greu de evitat. ÃŽn locurile umede, rezemarea elementelor de constructii se face pe materiale rezistente la ciuperci, respectiv piatrã, beton, zidãrie. Se recomandã ca lemnul folosit în constructii sã fie tratat cu substante de protectie antifungicã. Dacã atacul a apãrut, protectia elementelor constructive din lemn este dificilã. Piesele de constructie din lemn trebuie înlãturate total sau doar decupatã portiunea de putregai“, a declarat inginerul Vasilicã Cucos, din cadrul Directiei Silvice Neamt.
Desi nu nu s-a confirmat oficial cã ar fi bolnave, cinci mãicute de la Mãnãstirea Agapia fac tratament preventiv împotriva bolii ce poate fi cauzatã de „cancerul lemnului“. Reprezentantii Directiei de Sãnãtate Publicã spun cã un rezultat în acest sens îl vom avea în cursul sãptãmînii viitoare. Mirela Grãdinaru, director coordonator adjunct al Directiei de Sãnãtate Publicã Neamt a declarat cã institutia pe care o reprezintã a prelevat zilele trecute probe din cãsutele afectate de ciuperca lemnului de la Agapia, urmînd ca la începutul sãptãmînii viitoare sã se cunoascã si rezultatele: „Ne intereseazã sã stim dacã pe lîngã ciuperca identificatã si germenii aferenti mai existã si alti germeni în incintele respective. Pentru asta am luat probe de aeromicroflorã si spãlãturi de pe suprafete. E cam complicat ce va urma de acum pentru distrugerea lemnului afectat, dar trebuie urmãriti toti pasii pentru a scãpa de ciupercã“.
Lucrãri fãcute de mîntuialã
Reamintim cã în trei chilii ale Mãnãstirii Agapia, reabilitate de firma Diekat s-a descoperit ciuperca Merulius Lacrymans, cunoscutã în
popor si sub denumirea de „cancerul lemnului“. Pe lîngã faptul cã
respectiva ciupercã atacã tot ce înseamnã lemn într-un imobil,
poate duce la îmbolnãvirea gravã a celor care locuiesc în casa
afectatã. Si se pare cã ea a apãrut ca urmare a lucrãrilor prost efectuate de constructor. „Am constatat cã este vorba fãrã dubiu despre ciuperca Merulius Lacrymans, una dintre cele mai agresive pentru lemn. ÃŽn urma constatãrilor dar si din spusele mãicutelor a reiesit cã aceastã ciupercã a apãrut din cauza lucrãrilor de constructie prost executate acolo. Practic, în reabilitarea chiliilor, municitorii au folosit lemn verde, care nu avusese timp sã se usuce si au pus material de umpluturã pe timp de iarnã, ceea ce nu se face. Acest material nu a avut timp sã se usuce si din cîte am înteles, ar fi fost pus chiar si înghetat. ÃŽn plus, peste acest material s-a asezat podeaua tot din lemn verde iar apoi, culmea, a fost si vopsitã, ca sã punã capac la toate. ÃŽn aceste conditii lemnul nu a putut sã respire si a fost creat un mediu umed care a permis ciupercii sã se dezvolte nestingheritã“, declara pentru Moniotorul profesorul Constantin Blaj, biolog în cadrul Muzeului de Stiinte Naturale Piatra Neamt. Proiectul „Reabilitarea zonei turistice Mãnãstirea Agapia“ trebuia finalizat pe 15 iulie 2006. Cofinantat de Uniunea Europeanã, prin programul PHARE 2002, proiectul a avut o valoare de 4.785.000 de euro. Lucrãrile au început pe 15 ianuarie 2005, însã nu au fost niciodatã finalizate. Banii trebuiau folositi pentru reabilitarea celor 117 case monahale din zona mãnãstirii, realizarea sistemelor de apã si canalizare, pentru constructia unei statii de epurare si a unui centru turistic de informare. La termenul stabilit prin contract, lucrãrile erau finalizate în proportie de numai 50%. Autoritãtile române au arãtat cu degetul, pentru aceastã situatie, spre firma greceascã Diekat, cea care a cîstigat licitatia, dar nu a terminat lucrãrile. Si a abandonat santierul de la Agapia.
|
Autentificare
