AcasĂŁ la Celibidache

„Vacante Muzicale la Piatra Neamt“ - Editia XXXVIII


Ziua de vineri, 10 iulie 2009, a fost consacratĂŁ omagierii celui care a rĂŁmas ĂŽn istoria contemporanĂŁ a muzicii drept unul dintre cei mai mari si valorosi sefi de orchestrĂŁ ai lumii, Sergiu Celibidache. Era firesc ca o asemenea reconsiderare omagialĂŁ sĂŁ se petreacĂŁ chiar ĂŽn orasul natal al marelui muzician, Roman. Mai mult decĂŽt atĂŽt, prin aceastĂŁ extindere a spatiului manifestĂŁrii, cel de al doilea oras al judetului a fost integrat, cu succes credem noi, ĂŽn structura functionalĂŁ a festivalului, lucru care nu poate fi decĂŽt benefic ĂŽn ceea ce priveste accesul la culturĂŁ si la manifestĂŁri muzicale de calitate a publicului larg. CĂŁ spatiul romascan este avid de asemenea evenimente de tinutĂŁ a dovedit-o prezenta coplesitoare a locuitorilor ĂŽn Piata Roman Musat, vineri, la cĂŁderea noptii.

Exercitiu de politete

Asa cum se obisnuieste, si cu atĂŽt mai mult la un eveniment ĂŽn premierĂŁ, concertul a fost preludiat de cĂŽteva luĂŁri de cuvĂŽnt ale organizatorilor si factorilor de rĂŁspundere de la nivelul judetului si al municipiului Roman.
Valerian PercĂŁ, vicepresedinte al Consiliului Judetean Neamt: „Am vrut sĂŁ venim alĂŁturi de dumneavoastrĂŁ, dragi romascani, pentru cĂŁ si noi meritĂŁm o searĂŁ dedicatĂŁ marelui Celibidache. Vacantele Muzicale la Piatra Neamt dureazĂŁ de treizeci si opt de ani. SperĂŁm cĂŁ la Roman aceasta va fi prima editie. Vrem continuitate si o vom avea.“
Laurentiu Dan Leoreanu, primarul municipiului Roman: „SĂŽntem pĂŁrtasi la o searĂŁ deosebitĂŁ. Vacanta a venit si la Roman. O avem ĂŽn aceastĂŁ searĂŁ ĂŽn primĂŁ editie si sĂŽnt convins cĂŁ va continua si de acum ĂŽncolo alĂŁturi de alte proiecte pe care le avem.“
Ionut CucoarĂŁ, directorul Centrului pentru CulturĂŁ si Arte „Carmen Saeculare“ Neamt: „Nu ĂŽntĂŽmplarea a fĂŁcut sĂŁ calc cu dreptul pe aceastĂŁ micĂŁ scenĂŁ. Acesti pui de artisti, mĂŽngĂŽierea lui Dumnezeu, vor evolua ĂŽn fata dumneavoastrĂŁ ca niste ĂŽngeri.“
Theodore Coresi, presedintele festivalului: „Am venit de la Viena sĂŁ fiu alĂŁturi de dumneavoastrĂŁ ĂŽn acest minunat oras, unde a vĂŁzut lumina zilei unul dintre cei mai importanti si cei mai prestigiosi muzicieni români. SperĂŁm ca aceastĂŁ primĂŁ editie de la Roman sĂŁ fie de bun augur si sĂŁ ne vedem la anul si la multi, multi ani de acum ĂŽnainte.“

La Roman, maestrul Rinaldo Muratori s-a simtit excelent

Cu putine clipe ĂŽnaintea ĂŽnceperii concertului din Piata Roman Musat, l-am abordat, ĂŽn grabĂŁ, pe maestrul Rinaldo Muratori, prezent la manifestĂŁri.
Reporter: Maestre Rinaldo Muratori, vĂŁ regĂŁsesc la Roman. IatĂŁ cĂŁ s-a ĂŽntĂŽmplat sĂŁ fiti alĂŁturi de tot ceea ce s-a ĂŽntĂŽmplat la aceastĂŁ editie a Vacantelor. Mai mult decĂŽt atĂŽt, sĂŽnteti si membru al juriului Concursului de canto. Cum ati caracteriza ĂŽn cĂŽteva cuvinte tot ceea ce s-a ĂŽntĂŽmplat pe meleagurile noastre?
Rinaldo Muratori: S-a ĂŽntĂŽmplat ceva foarte frumos aici, un fapt minunat, plin de viatĂŁ. Plin de viatĂŁ, ĂŽn primul rĂŽnd pentru cĂŁ e sustinut de tinerii care sĂŽnt plini de viatĂŁ, foarte interesanti, foarte dotati. Apoi, a fost o mare muncĂŁ din partea organizatorilor, a maestrului Coresi, o muncĂŁ de mare dificultate si pĂŽnĂŁ acum, cel putin, totul a functionat splendid. Am avut plĂŁcerea si onoarea de a veni ĂŽn patria natalĂŁ si originarĂŁ a lui Sergiu Celibidache...
Rep.: I-ati vĂŁzut si casa?
R.M.: Din pĂŁcate nu. Dar am cunoscut locuri minunate ĂŽn Piatra Neamt si sper cĂŁ tot ceea ce se ĂŽntĂŽmplĂŁ va avea o mare dezvoltare si, bineĂŽnteles, un mare viitor.
Rep.: Veti dirija, duminicĂŁ seara, concertul de ĂŽnchidere a acestei editii a manifestĂŁrii. Cum credeti cĂŁ va fi?
R.M.: O adevĂŁratĂŁ sĂŁrbĂŁtoare. Nu am repetat ĂŽncĂŁ, la aceastĂŁ orĂŁ, cu orchestra, dar dupĂŁ ce am urmĂŁrit tot ceea ce s-a ĂŽntĂŽmplat, am ajuns la concluzia cĂŁ Orchestra Filarmonicii „Moldova“ din Iasi este un ansamblu de valoare cu care, sĂŽnt sigur, mĂŁ voi ĂŽntelege foarte bine, ĂŽn beneficiul actului artistic.
Rep.: Dar despre solisti puteti sĂŁ ne spuneti cĂŽte ceva? MĂŁ refer la relatia dumneavoastrĂŁ cu ei.
R.M.: SĂŽnt solisti de valoare, cu unii din ei am mai lucrat si nu am nici o emotie ĂŽn ceea ce priveste evolutia lor ĂŽn aceastĂŁ conjucturĂŁ.
Rep.: VĂŁ urĂŁm mult succes si asteptĂŁm cu nerĂŁbdare sĂŁ vĂŁ ascultĂŁm.

Romascanii ĂŽn Agora

Manifestarea muzicalĂŁ a fost sustinutĂŁ de Orchestra simfonicĂŁ a Filarmonicii „Moldova“ din Iasi, condusĂŁ de la pupitru de cĂŁtre dirijorul mexican Jose Arean si de Corul „Heruvimii“ al Parohiei „Sf. Ioan BotezĂŁtorul“ din Piatra Neamt, condus de prof. Marius Ioan CorugĂŁ.
Programul concertului, destul de pretentios pentru o manifestare ca cea de la Roman, a cuprins „Uvertura tragicĂŁ“ de Johannes Brahms, „Panis angelicus“ de Cesar Franck, ĂŽntr-un aranjament inedit pentru bas, cor si orchestrĂŁ datorat maestrului Rinaldo Muratori, si Simfonia III „Eroica“ de Ludwig van Beethoven.
De data aceasta, se pare cĂŁ organizatorii au tras ĂŽnvĂŁtĂŁmintele de rigoare din concertul de deschidere de la Piatra Neamt si am putut constata cu satisfactie cĂŁ aproape toate viciile sonorizĂŁrii au fost eliminate, chiar dacĂŁ ĂŽn detrimentul nivelului amplificĂŁrii. Cel putin ĂŽn spatiul prevĂŁzut cu scaune, sonoritatea a fost mult apropiatĂŁ de cea din sala de concert, compartimentele orchestrale si pasajele vocale beneficiind de un echilibru acustic benefic si de bun simt. Acest lucru s-a resimtit si ĂŽn evolutia sefului de orchestrĂŁ care si-a putut pune ĂŽn valoare, ĂŽn mare mĂŁsurĂŁ, capacitatea de nuantare a discursului muzical, evidentiind elocvent planurile dinamice si fĂŁcĂŽnd posibilĂŁ comunicarea fireascĂŁ cu un ansamblu a cĂŁrui profesionalitate nu poate fi pusĂŁ la ĂŽndoialĂŁ.
În ciuda unei oarecare crispãri si reticente, basul Theodore Coresi a oferit o evolutie succintã dar de o mare cãldurã si trãire. Vocea amplã, caldã si bogatã în armonice, a oferit în cîteva fraze o mostrã de sobrietate si expresivitate melodicã a uneia dintre cele mai cantabile simboluri muzicale ale pietãtii, în ciuda unor inconsecvente ritmice în relatia cu orchestra, care, pentru pretentiosi, se pot dovedi supãrãtoare.
O bunĂŁ impresie a produs Corul „Heruvimii“ al Parohiei „Sf. Ioan BotezĂŁtorul“ din Piatra Neamt, condus de prof. Marius Ioan CorugĂŁ. FĂŁrĂŁ a fi o formatie profesionistĂŁ, cei douĂŁzeci de membri ai micii formatii religioase, animati de o profundĂŁ dragoste pentru cĂŽnt, au oferit un mic repertoriu de gen si au sustinut cu bunĂŁ intentie partea coralĂŁ din „Panis angelicus“ de Cesar Franck. FĂŁrĂŁ a se lĂŁsa coplesiti de postura, ineditĂŁ pentru ei, de a cĂŽnta cu o formatie simfonicĂŁ profesionistĂŁ de renume, au ĂŽncercat sĂŁ facĂŁ fatĂŁ - si pe alocuri au reusit - exigentelor unui astfel de concert. De bunĂŁ seamĂŁ, structura minimalĂŁ a corului, precum si pozitionarea ingratĂŁ pe podium, au afectat ĂŽntr-o oarecare mĂŁsurĂŁ lĂŁudabila lor evolutie.

Seara discretĂŁ

SĂŽmbĂŁtĂŁ searĂŁ, ĂŽn sala Teatrului Tineretului din Piatra Neamt a avut loc serata muzicalĂŁ oferitĂŁ de participantii la cursurile de mĂŁiestrie interpretativĂŁ de la clasele de instrumente si canto. DacĂŁ majoritatea interpretilor nu au reusit sĂŁ fie convingĂŁtori - ori prin nereprezentativitatea repertoriului, ori prin lipsa de sustinere artisticĂŁ, ĂŽn legĂŁturĂŁ cu care ne abtinem a mai face comentarii - revelatia serii a fost, fĂŁrĂŁ nici un dubiu, pianistul orĂŁdean Nicolae MihĂŁilĂŁ care, ĂŽn ciuda vĂŽrstei ĂŽncĂŁ fragede, a dovedit ĂŽn Scherzo-ul de Chopin, mult nerv, cantabilitate, coordonare si o trĂŁire superioarĂŁ a discursului melodic, mai ales ĂŽn partea medianĂŁ, impregnatĂŁ de plenitudinea fiorului si spiritului romantic. De altfel, pianistul s-a dovedit si un acompaniator de exceptie ĂŽn dialogul cu un violoncelist situat, din pĂŁcate, ĂŽn altĂŁ clasĂŁ valoricĂŁ. Tot ĂŽn acest cadru tinem sĂŁ remarcĂŁm gestul de suflet al actorului Cornel NicoarĂŁ care a tinut sĂŁ aducĂŁ ĂŽn atentia publicului pietrean un tĂŽnĂŁr ce, nefiind scolit, detine totusi toate datele unei frumoase voci de tenor. „O sole mio“ a lui di Capua a fĂŁcut din Octavian Bordeianu obiectul unei calde manifestĂŁri de solidaritate localĂŁ, de altfel, binemeritate.
Partea a doua a concertului a fost teritoriul clasei de canto. Si de aceastĂŁ datĂŁ tinem sĂŁ evidentiem prestatia regizoralĂŁ a Cristinei Cotescu, care, chiar dacĂŁ nu a mai dat dovadĂŁ de aceeasi ingeniozitate cu care ne-a obisnuit ĂŽn alte editii, a gĂŁsit totusi o modalitate spectacularĂŁ care sĂŁ augmenteze vizual prestatia cursantilor. Din pĂŁcate, ĂŽn ciuda entuziasmului manifestat „ante festum“ fatĂŁ de calitatea vocalĂŁ a participantilor, evolutia din cadrul concertului - cu cĂŽteva exceptii, numite Cristina Olteanu sau GheorghitĂŁ Laiu - a fost departe de a fi spectaculoasĂŁ. Ca si pre(a)lunga dizertatie pedagogico-moralizatoare din final.

Nici nu stiti ce ati pierdut!...

De o soartĂŁ ingratĂŁ a avut parte spectacolul de balet oferit ĂŽn Piata Turnului de elevii Colegiului National de ArtĂŁ „Octav BĂŁncilĂŁ“ din Iasi, condusi de Cristina Iuriciuc, si de balerini solisti ai Operelor Nationale din Iasi si Bucuresti. Spunem asta pentru cĂŁ spectacolul s-a dovedit a fi unul de ĂŽnaltĂŁ clasĂŁ, care demonstreazĂŁ un reviriment al Moldovei fatĂŁ de scoala clujeanĂŁ de coregrafie. În ciuda ploii „cu gĂŁleata“, care a afectat ĂŽntr-o oarecare mĂŁsurĂŁ evolutia balerinilor nevoiti sĂŁ si renunte la poante, spectacolul a fost un regal coregrafic alert si expresiv, plin de culoare si imaginatie, desfĂŁsurat atĂŽt pe cunoscute si consacrate partituri clasice ale genului cĂŽt si pe sonoritĂŁti contemporane. Cele cĂŽteva zeci de spectatori care s-au ĂŽnvrednicit a adĂŁsta sub umbrelele nĂŁpĂŁdite de suvoaiele de apĂŁ se pot considera privilegiate.