Zimbri din Suedia eliberati ĂŽn Neamt

• patru femele, ĂŽn vĂŽrstĂŁ de doi si trei ani, au ajuns la Rezervatia de la VĂŽnĂŁtori Neamt • ĂŽn acest fel a mai fost fĂŁcut un pas ĂŽn cadrul proiectului de punere ĂŽn libertate a acestei specii • primul grup va fi eliberat ĂŽn iarna 2010 - 2011 •

Cei patru zimbri din Suedia, pentru care s-au fãcut insistente demersuri încã din primãvarã, au ajuns în sfîrsit la Parcul Natural Vînãtori Neamt. Animalele au sosit la destinatie în noaptea de miercuri spre joi, pe la ora 2. Au fost lãsate sã se odihneascã în camion si dimineatã au fost eliberate într-un tarc de carantinã în prezenta oficialilor si angajatilor Parcului, precum si a echipei care i-a adus în sigurantã tocmai din nordul Europei. Este vorba despre doi soferi, care au condus cu rîndul pînã în România si un medic veterinar de la o grãdinã zoologicã din Suedia, Sven Bjork, care a monitorizat permanent starea lor de sãnãtate pe parcursul deplasãrii. De altfel, acesta si-a luat rolul foarte în serios si nu a dat semnalul deschiderii obloanelor camionului decît dupã ce a inspectat personal adãpostul si tarcul pregãtit de cei de la Administratia Parcului, ocupîndu-se chiar si de prima portie de hranã a animalelor. Ulterior, pe trapa masinii s-a presãrat iarbã uscatã, iar zimbrii au iesit rînd pe rînd afarã, cu oarecare retinere la început. S-au familiarizat rapid cu locurile de adoptie, au dat o raitã pe la adãpost si au început sã pascã iarba înaltã, preferînd sã se ascundã la umbra stejarilor de fierbinteala soarelui. Cei de la Parc aveau si o gustare surprizã pentru cele patru femele, o sacosã plinã de mere si morcovi, iar animalele au acceptat bucuroase tratatia oferitã în semn de bun venit. Ele vor sta la izolare timp de o lunã, în tarcul de carantinã întins pe douã hectare, si ulterior se vor alãtura celorlalti zimbri din rezervatie. Acum au nevoie de o perioadã de refacere a fortelor, fiindcã drumul a fost lung si obositor. Transportul a plecat luni, la ora 2, din Suedia. Au cãlãtorit cu feribotul 14 ore, pe Marea Balticã, au intrat apoi pe teritoriul Poloniei, ajungînd la Vînãtori-Neamt în noaptea de miercuri spre joi. Pe toatã durata transportului s-au fãcut popasuri din patru în patru ore, au fost hrãnite si adãpate corespunzãtor. Animalele au cãlãtorit în conditii foarte bune, pentru cã masina era dotatã cu un sistem special de rãcire a aerului, erau montate chiar si camere video pentru o supraveghere permanentã. În mod normal, astfel de transporturi se fac în anotimpul rece, pentru ca zimbrii sã facã mai usor fatã cãlãtoriei.

În România mai sînt 75 de zimbri

Reprezentantii Parcului Natural VÎnãtori fãcuserã toate demersurile pentru ca cele patru femele sã ajungã prin martie - aprilie În România, dar din motive birocratice lucrurile s-au miscat mai greu.
Cele patru femele, douĂŁ ĂŽn vĂŽrstĂŁ de doi ani si celelalte de trei ani, provin de la trei grĂŁdini zoologice din Suedia. Inginerul RĂŁzvan Deju, resposabil cu Programul de reintroducere a zimbrilor ĂŽn libertate, a declarat cĂŁ este foarte important cĂŁ s-au adus femele, deoarece acestea sĂŽnt rare si foarte cĂŁutate pentru rolul lor ĂŽn perpetuarea speciei. „Raportul optim de sexe ĂŽn libertate si ĂŽn semilibertate este de un mascul la cinci femele. În momentul de fatĂŁ ĂŽn tarcul de aclimatizare avem un mascul la 1,5 femele, iar cu noile exemplare aduse din Suedia, s-ar ajunge la un mascul la douĂŁ femele, astfel sansa sĂŁ avem cĂŽt mai multi vitei este mult mai mare. Aceste patru femele au fost selectate de cĂŁtre un genetician din Polonia si au o compozitie geneticĂŁ foarte bunĂŁ. Cosangvinizarea acestei specii este foarte ridicatĂŁ, ĂŽn momentul de fatĂŁ ĂŽn lume fiind aproape patru mii de exemplare si toate acestea sĂŽnt descendenti de la doar 12 fondatori. În jurul anului 2007 turma de la VĂŽnĂŁtori-Neamt era una dintre primele din lume, din punct de vedere al diversitĂŁtii si al compozitiei genetice. Cele mai multe animale de acest fel trĂŁiesc ĂŽn Germania, unde sĂŽnt vreo 800 de exemplare, toate ĂŽn captivitate. În România sĂŽnt ĂŽn prezent 75 de zimbri, la VĂŽnĂŁtori Neamt, Neagra Bucsani, Hateg-Slivut, Vama BuzĂŁului (s-a ĂŽnfiintat ĂŽn noiembrie anul trecut) si GrĂŁdina ZoologicĂŁ de la TĂŽrgoviste“, a spus RĂŁzvan Deju.

Primii zimbri vor fi eliberati ĂŽn pĂŁdurile din zona CrĂŁcĂŁoani

Parcul Natural VĂŽnĂŁtori nu trebuie sĂŁ plĂŁteascĂŁ nimic pentru cei patru zimbri din Suedia. „Un zimbru valoreazĂŁ ĂŽntre 1.000 si 10.000 de euro, depinde de vĂŽrstĂŁ, de sex, de compozitia geneticĂŁ. Acesti zimbri din Suedia reprezintĂŁ o donatie la care a contribuit o fundatie din Polonia - European Bison Friends Society - ĂŽn baza parteneriatului pentru realizarea programului de reintroducere a zimbrului ĂŽn Muntii Carpati. A fost vorba si de relatiile de prietenie existente ĂŽntre noi. Este al patrulea transport de zimbri din strĂŁinĂŁtate care ajunge la VĂŽnĂŁtori Neamt din 2005 ĂŽncoace, ĂŽn cadrul programului de reintroducere a zimbrului ĂŽn pĂŁdurile noastre. Au mai fost douĂŁ transporturi din Germania, cu sapte exemplare, si unul din Elvetia, cu patru exemplare“, a mai afirmat inginerul Deju.
Parcul Natural VĂŽnĂŁtori -Neamt detine acum 28 de zimbri ĂŽn total, majoritatea crescuti ĂŽn regim de semilibertate ĂŽntr-un parc de aclimatizare ĂŽntins pe 180 de hectare. Doar sase dintre ei sĂŽnt crescuti ĂŽn scop turistic si se aflĂŁ la dispozitia vizitatorilor care trec pragul grĂŁdinii zoologice „Dragos VodĂŁ“. Este posibil ca peste cĂŽtiva ani, astfel de animale sĂŁ poatĂŁ fi vĂŁzute libere prin pĂŁdurile Neamtului. „Acest transport ne ajutĂŁ sĂŁ fim mai aproape de dezideratul nostru de a avea zimbri ĂŽn libertate ĂŽn Muntii Carpati. Primele exemplare ar putea sĂŁ fie lĂŁsate ĂŽn libertate ĂŽn iarna 2010 - 2011, deja avem un proiect din fonduri structurale spre aprobare, acum avem si personalitate juridicĂŁ si sperĂŁm ca acest proiect sĂŁ fie semnat si finantarea lui sĂŁ se realizeze cĂŽt mai curĂŽnd posibil. Vrem sĂŁ lansĂŁm un grup de 4-5 exemplare mature. Acestea vor avea la gĂŽt colare cu GPS pentru a putea fi monitorizate mai usor. Dorim sĂŁ le eliberĂŁm iarna, le vom pune hranĂŁ suplimentarĂŁ ĂŽn jurul tarcului de eliberare, ĂŽn zona Chitele din comuna CrĂŁcĂŁoani, pentru a preveni migrarea acestor exemplare ĂŽn alte locuri, ĂŽn cĂŁutarea hranei“, a mai precizat RĂŁzvan Deju.