LEFURI NOI... DE CRIZÃ

• marii perdanti ai noii grile de salarizare sĂŽnt magistratii si personalul din sistem • ĂŽn sĂŁnĂŁtate, cel mai mare salariu, de peste 50 milioane vechi fĂŁrĂŁ sporuri ĂŽl va avea medicul primar, cu vechime • un rezident ĂŽn primul an va cĂŽstiga circa 20 de milioane, iar cei din anii terminali, aproape 30 • la polul opus sĂŽnt soferii de ambulante, infirmierele, brancardierii si spĂŁlĂŁtoresele • un profesor cu gradul I cu vechime va lua 5.500 lei, iar universitarii 7.800 de lei • prefectii vor cĂŽstiga 76 de milioane, iar un sef de serviciu ĂŽn administratie 66 de milioane • coloneii de armatĂŁ si comisarii sefi ĂŽn politie vor fi retribuiti cu sume cuprinse ĂŽntre 6.600-7.560 lei, iar un cĂŁpitan, respectiv, inspector principal de politie ar putea cĂŽstiga maximum 6.480 lei •

Legea unicã de salarizare, menitã a diminua discrepantele dintre diferitele categorii de salariati ai statului bagã zîzanie între beneficiari. Concret, proiectul normelor care vor stabili drepturile pînã la cel mult 15 salarii minime pe economie, ia de la unii si dã la altii. În acest fel unii dintre functionarii statului vor avea drepturi mai mari, iar la altii beneficiile vor scãdea binisor. În aceste conditii cei care vor avea mai multi bani sînt perfect de acord cu noua grilã de salarizare, iar ceilalti contestã proiectul de act normativ. Dacã în acest moment discrepanta dintre cel mai mic si cel mai mare salariu este de 1 la 72, noua grilã prevede o diferentã între cel mai mic salar si cel mai mare de 1 la15. Asa se face cã unii din cei care s-au obisnuit cu bani multi trebuie sã-si reconsidere bugetul lunar, în timp ce de cealaltã parte apar ceva sperante. La vîrful piramidei se vor afla presedintele statului, presedintii celor douã camere ale Parlamentului, Senatul si Camera Deputatilor, presedintele instantei supreme si cel al Curtii Constitutionale. Acestia vor fi recompensati, lunar, cu echivalentul a 15 salarii minime pe economie, respectiv 9.000 de lei ron (90 de milioane de lei vechi).

Magistratii, marii perdanti ai grilei unice

JudecĂŁtorii, procurorii si grefierii sĂŽnt cel mai greu loviti de noua salarizare. Potrivit proiectului, maximul va fi atins de magistratii de tribunal care vor avea 9 salarii, 5.400 de lei ron. DupĂŁ impozitare mai rĂŁmĂŽn numai 3.500 de lei. Totusi, la salariul brut se mai adaugĂŁ anumite sporuri. Grefierii sĂŽnt asimilati magistratilor ĂŽn viitoarea grilĂŁ de salarizare, dar la treapta cea mai de jos, cu un brut de 2.100 de lei (si un net de 1.470 de lei). Zvonul a bĂŁgat ĂŽn speriati personalul din aceastĂŁ categorie, cel putin la nivel de grefieri. Acestia ĂŽsi fĂŁceau tot felul de calcule pentru ratele pe care le au de platĂŁ lunar pe la bĂŁnci si cum si-ar putea acoperi vechile datorii din noile salarii. Acestea ar trebui sĂŁ intre ĂŽn vigoare din 2010. La polul opus, parte dintre magistrati nici nu s-au uitat pe grilĂŁ, considerĂŽnd cĂŁ pĂŽnĂŁ ĂŽn momentul ĂŽn care aceasta va deveni lege mai este o grĂŁmadĂŁ de timp si nu este posibil ca lucrurile sĂŁ rĂŁmĂŽnĂŁ asa cum sĂŽnt anuntate acum. „PĂŁrerea generalĂŁ se referĂŁ la faptul cĂŁ sĂŽnt niste grile nerealiste, iar echivalĂŁrile nu sĂŽnt cele mai potrivite. Nu cred cĂŁ ĂŽn Franta sau ĂŽn Germania un magistrat cĂŽstigĂŁ cĂŽt un maior. Initial s-a spus cĂŁ salariile nu vor scĂŁdea, dar ĂŽn aceste conditii cred cĂŁ mai degrabĂŁ ar fi de acceptat ca la unii salariile sĂŁ ĂŽnghete pĂŽnĂŁ cĂŽnd vor ajunge mai aproape, decĂŽt sĂŁ scadĂŁ la acest nivel. Nici nu stiu dacĂŁ la aceste sume brute se vor adĂŁuga si sporurile, dar cred cĂŁ cel putin sporul de vechime, poate si altele, vor fi peste aceste valori. În nici un caz nu am fost consultati, nu ni s-a prezentat nimic, doar ceea ce am vĂŁzut prin presĂŁ. Pe de altĂŁ parte nu se poate ca un grefier sĂŁ fie comparabil cu un soldat gradat ĂŽn armatĂŁ atĂŽta timp cĂŽt cei mai multi au studii superioare si pot fi magistrati asistenti. SĂŽnt discutii si e deranjant pentru cĂŁ se creazĂŁ tensiuni ce afecteazĂŁ capacitatea de muncĂŁ“, a declarat judecĂŁtorul CĂŁtĂŁlin Mormoe, presedintele JudecĂŁtoriei Piatra Neamt. Bani mai putini va primi si presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, al cĂŁrui salar scade de la 14.900 de lei la 9.000 de lei.

Lefurile SĂŁnĂŁtĂŁtii

Noua grilĂŁ de salarizare ar urma sĂŁ se aplice, cel mai probabil de la 1 ianuarie 2010 si ĂŽn compensare cu cresterile lefurilor vor fi mai putine sporuri. Salariile cele mai mari le vor avea medicii primari cu vechime care vor ĂŽncasa peste 54 de milioane de lei vechi fĂŁrĂŁ sporuri si gĂŁrzi (care mai pot aduce un plus chiar si de 20-25 de milioane de lei) iar la polul opus se aflĂŁ soferii de pe ambulante. ExistĂŁ si unele inechitĂŁti ĂŽn sistem care genereazĂŁ nemultumiri. O asistentĂŁ medicalĂŁ cu studii superioare sau postliceale va cĂŽstiga mai mult decĂŽt un medic rezident. Salariul de ĂŽncadrare al unui medic rezident de anul I va fi de 20 de milioane de lei, iar cei din anii terminali, de aproape 30. Farmacistii vor avea lefuri cuprinse ĂŽntre 25 si 30 de milioane de lei lunar iar dentistii vor ĂŽncasa ĂŽntre 16 si 21 de milioane de lei lunar. Salariile asistentelor ce au studii superioare sau postliceale se vor situa ĂŽntre 21 si 25,5 milioane de lei, bineĂŽnteles fĂŁrĂŁ sporuri iar salariul de bazĂŁ al unei asistente medicale cu studii medii s-ar putea situa ĂŽntre 17,4 si aproape 22 de milioane de lei, ĂŽn functie de vechime. Salarii mici vor avea si brancardierii, spĂŁlĂŁtoresele si infirmierele din unitĂŁtile sanitare care vor avea lefuri de bazĂŁ cuprinse ĂŽntre 8 milioane de lei si 12,6 ĂŽn functie de vechime.

Medici multumiti

Medicii nemteni se declarĂŁ multumiti de noua grilĂŁ de salarizare propusĂŁ de guvernanti. Personalul din sistem afirmĂŁ cĂŁ era fireascĂŁ cresterea salariilor si, mai ales, plasarea unui medic primar pe aceeasi treaptĂŁ de salarizare cu un comisar de politie sau armatĂŁ sau cu un profesor si un magistrat. PĂŽnĂŁ acum, salariul unui medic cu toate gradele si cu multi ani de studii universitare si post-universitare se situa pe acelasi nivel cu leafa unui plutonier din armatĂŁ sau a unui agent sef din politie, ceea ce era considerat revoltĂŁtor de cĂŁtre doctori. „Noua grilĂŁ reprezintĂŁ un pas ĂŽnainte si, mai ales un pas spre normalitate. Nu era firesc ca un medic ce a ĂŽnvĂŁtat cel putin 6 ani ĂŽn facultate si a mai fĂŁcut si cĂŽtiva ani de rezidentiat, plus cĂŁ a fost nevoit sĂŁ sustinĂŁ examene drastice, sĂŁ fie plĂŁtit la fel ca personalul cu studii medii din politie sau armatĂŁ. SperĂŁm ca aceastĂŁ grilĂŁ de salarizare sĂŁ fie respectatĂŁ pĂŽnĂŁ la urmĂŁ pentru cĂŁ oricĂŽnd pot interveni modificĂŁri“, a precizat Florin Neagos, presedintele sindicatului Sanitas Neamt. Reprezentantii Colegiului Medicilor Neamt sustin cĂŁ majorarea salarialĂŁ propusĂŁ este fireascĂŁ dar nu este nemaipomenitĂŁ iar banii pe care ĂŽi vor primi doctorii nu sĂŽnt de naturĂŁ sĂŁ pĂŁstreze ĂŽn tarĂŁ medicii tineri care vor sĂŁ plece ĂŽn strĂŁinĂŁtate. „Era normal sĂŁ fie inclusi si medicii pe o treaptĂŁ ierarhicĂŁ superioarĂŁ de salarizare ĂŽntrucĂŽt, pĂŽnĂŁ acum, erau niste discrepante nefiresti. Nu cred cĂŁ era potrivit ca un subofiter de armatĂŁ sau politie sĂŁ cĂŽstige mai mult decĂŽt un medic. N-am nimic cu aceste categorii profesionale, dar, sĂŁ mĂŁ ierte, nu este nici rĂŁzboi si nici infractori spectaculosi nu au fost prinsi ca sĂŁ justifice acele lefuri. DacĂŁ privim din acest unghi si medicii au o rĂŁspundere enormĂŁ, ĂŽn profesia noastrĂŁ nu poti gresi de douĂŁ ori sau dacĂŁ ai gresit, de cele mai multe ori, nu se mai poate repara nimic. Cu toate majorĂŁrile propuse, care, din cĂŽte ĂŽnteleg eu, nu ajung nici mĂŁcar la 1.000 de euro, nu cred cĂŁ medicii capabili si mai ales cei tineri, vor fi tentati sĂŁ nu mai plece ĂŽn Occident. De exemplu, ĂŽn Slovenia, o tarĂŁ foarte micĂŁ, cu doar douĂŁ milioane de locuitori, salariul mediu al doctorilor este de 3.500 de euro. PĂŁrerea mea este cĂŁ actuala politicĂŁ sanitarĂŁ de la noi nu este cea mai potrivitĂŁ pentru a mentine un corp medical de calitate. O sĂŁ vedeti cĂŁ, ĂŽn viitorul foarte apropiat, spitalele vor fi nevoite sĂŁ tinĂŁ ĂŽn activitate medicii pensionari mult si bine, poate pĂŽnĂŁ la moartea lor pentru cĂŁ nu au cu cine sĂŁ-i ĂŽnlocuiascĂŁ. Sper sĂŁ mĂŁ ĂŽnsel si sĂŁ fiu eu mai pesimist“, a declarat doctorul Iosif KĂśseghi, presedintele Colegiului Medicilor Neamt.

Profesori si bugetari

Sefii ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽntului au bĂŁtut, recent, palma cu reprezenatntii
Ministerului Muncii si au stabilit salariile care se vor acorda
angajatilor. Diferenta dintre ce a fost pînã acum, luînd în calcul salariul pe care îl primea un dascãl debutant si ce se va acorda din ianuarie 2010 este uimitoare. Salarii sub 20 de milioane de lei vechi nu va mai încasa nimeni dintre cei care presteazã la catedrã. Astfel, un profesor debutant va cîstiga 3.300 lei, iar unul cu definitivat - maximum 4.300 lei, în timp ce un învãtãtor cu studii medii si vechime de peste 40 ani va avea un salariu de 3.600 lei, potrivit grilei finale unice de salarizare. Totodatã, un profesor cu gradul II va cîstiga maximum 4.900 lei, iar un profesor cu gradul I cu o vechime de peste 40 de ani - 5.500 lei. Un învãtãtor debutant, un educator si un maistru cu studii medii vor avea coeficienti în grila unicã de salarizare cuprinsi între 2,77 si 3,50, respectiv un salariu maxim de 2.100 lei, calculat la salariul minim brut pe economie, de 600 lei. Cît priveste învãtãmîntul superior, salariile pornesc de la 2.844 lei. Astfel, un asistent universitar ar urma sã cîstige între 2.844 lei si 4.500 lei, avînd coeficienti în grilã cuprinsi între 4,74 si 7,50, iar un conferentiar universitar între 4.512 lei si 6.000 lei, în functie de vechime. Profesorii universitari vor avea salarii cuprinse între 5.814 lei si 7.800 lei, coeficientii fiind cuprinsi între 9,69 si 13. Documentul convenit de reprezentantii Ministerului Educatiei si cei ai Ministerului Muncii mai prevede introducerea în salariul de bazã a sporurilor de stabilitate, de vechime si a celui neuropsihic pentru angajatii din învãtãmînt. În categoria sporurilor vor fi cuprinse, însã, salariul de merit, gradatia de merit si indemnizatia de conducere, care vor putea reprezenta cumulat maximum 30% din salariul de bazã. Tot de la începutul anului viitor, salariul prefectului va fi de 7.650 lei, cu aproape 3.000 de lei mai mult decît în prezent. Cel al unui subprefect s-a stabilit cã va ajunge la 7.590, iar functia de secretar general în administratia localã va fi remuneratã cu 7.620 lei. Totodatã, un director general în primãrie sau în prefecturã ar putea cîstiga, cu tot cu treapta de salarizare, 7.380 lei, ceea ce reprezintã un coeficient de 12,3 în grila unicã de salarizare, aplicat nivelului actual al salariului minim brut pe economie, de 600 lei. Noua grilã prevede pentru un sef de serviciu în administratia localã un coeficient de ierarhizare de 11,15, respectiv un salariu brut de 6.690 lei, iar pentru un sef de birou un, salariu de 6.600 lei. Un director în cadrul unei primãrii sau al unei prefecturi ar urma sã cîstige, potrivit noii grile, 11,8 salarii minime pe economie, respectiv 7.080 lei.

Politistii no comment

Desi proiectul de lege privind salarizarea unicĂŁ nu le prea este favorabil, politistii sĂŽnt optimisti. „DeocamdatĂŁ nu se pot spune prea multe. AsteptĂŁm ca proiectul sĂŁ intre ĂŽn vigoare“, a declarat inspectorul principal CĂŁtĂŁlina BĂŁdeanu, purtĂŁtorul de cuvĂŽnt al Politiei Neamt. În acest moment, salariul de bazĂŁ al politistilor este ĂŽn functie de salariul mediu pe economie care se ĂŽnmulteste cu un coeficient de ierarhizare care diferĂŁ de la functie la functie. La salariul de bazĂŁ, politistul mai primeste cel putin trei sporuri; de fidelitate, de vechime si conditii deosebite de muncĂŁ. Mai existĂŁ si sporul de confidentialitate. Sporul de fidelitate si confidentialitate este ĂŽntre 5%-20%, iar cel de conditii deosebite de muncĂŁ ĂŽntre 5% si 30%. Mai trebuie precizat cĂŁ politistii primesc lunar o normĂŁ de hranĂŁ, iar ĂŽn fiecare an bani pentru tinutĂŁ. De la anul, seful de stat major al armatei, amiralul si chestorul general de politie vor avea salarii ĂŽntre 8.100 lei si 8.190 lei, corespunzĂŁtor coeficientilor de salarizare de 13,5-13,65 (la un salariu minim pe economie de 600 lei), ĂŽn timp ce chestorul sef de politie, viceamiralul si generalul locotenent va putea cĂŽstiga cel mult 8.070 lei. Cei care au functii corespunzĂŁtoare gradului de colonel (comisarii sefi ĂŽn politie) vor ĂŽncasa ĂŽntre 6.600-7.560 lei, iar un cĂŁpitan ar putea cĂŽstiga maximum 6.480 lei. Un locotenent ar putea avea o indemnizatie cuprinsĂŁ ĂŽntre 3.600 si 4.020 lei, ĂŽn timp ce un agent de politie poate cĂŽstiga numai din salariu ĂŽntre 3.420 si 3.600 lei. Functiile corespunzĂŁtoare gradelor de agent de politie sau penitenciare debutanti si soldati vor avea salarii de 2.280 de lei.