PĂŽraiele abia mai susurĂŁ

• multe dintre apele curgĂŁtoare au debitele foarte scĂŁzute fatĂŁ de debitul normal multianual • ĂŽn aceastĂŁ situatie se aflĂŁ Siretul, Moldova si Ozana •

Perioadele secetoase din acest an au fost mai usor de suportat de cĂŁtre nemtenii din zona ruralĂŁ, ĂŽn sensul cĂŁ nu s-a mai ĂŽntĂŽmplat ca ĂŽn verile anterioare ca fĂŽntĂŽnile sĂŁ sece datoritĂŁ scĂŁderii nivelului pĂŽnzei freatice. Un efect al temperaturilor foarte ridicate pe perioade lungi existĂŁ ĂŽnsĂŁ: nivelul pĂŽraielor si al rĂŽurilor este foarte scĂŁzut ĂŽn multe cazuri. În lunile mai si iunie, reprezentantii Sistemelor de GospodĂŁrire a Apelor Neamt au identificat comune ĂŽn care fĂŽntĂŽnile ĂŽncepeau sĂŁ aibĂŁ tot mai putinĂŁ apĂŁ, dar situatia s-a ameliorat ĂŽn scurt timp, pentru cĂŁ a ĂŽnceput sĂŁ plouĂŁ semnificativ, timp de mai multe zile, ĂŽn mai multe perioade ale lunilor care au urmat. „PĂŽnĂŁ acum nu am ĂŽnregistrat probleme deosebite ĂŽn ceea ce priveste nivelul apei din fĂŽntĂŽni, dar nu este exclus sĂŁ aparĂŁ modificĂŁri, pentru cĂŁ ne aflĂŁm pe un fond secetos. Debitele pe cursurile de apĂŁ sĂŽnt sub nivelul debitului multianual aferent lunii iulie. Nu se ĂŽntĂŽmplĂŁ asta chiar pe toate cursurile, dar ĂŽn cele mai multe cazuri asa stau lucrurile“, a declarat Stelian MihĂŁilĂŁ, inginer sef al Sistemului de GospodĂŁrire a Apelor Neamt. Debitul Siretului este ĂŽn momentul de fatĂŁ redus la circa o treime fatĂŁ de cĂŽt ar fi cota normalĂŁ, Moldova la Tupilati este la circa un sfert din normal si la 40% din debit ĂŽn dreptul municipiului Roman. Ozana la Leghin-Pipirig este mult sub 30% din debitul specific ĂŽn iulie. Sub nivelul multianual specific lunii iulie mai sĂŽnt si Plutonul, Agapia la Filioara, Bicaz la Frumosu, Babasa, BolĂŁtĂŁu la Poiana Largului si pĂŽrĂŽul Bistricioara. Bine stĂŁ Bicazul la Bicaz Chei, acolo unde dupĂŁ mĂŁsurĂŁtori s-a constatat cĂŁ debitul este la circa 70% din specificul acestei perioade. Singura apĂŁ curgĂŁtoare care nu se ĂŽncadreazĂŁ ĂŽn categoria celor mentionate anterior este Cuiejdiul, care are putin peste debitul multianual. Stelian MihĂŁilĂŁ a mai spus cĂŁ situatia nu este foarte alarmantĂŁ si cĂŁ deocamdatĂŁ nu sĂŽnt semnale care sĂŁ punĂŁ autoritĂŁtile ĂŽn alertĂŁ pentru a implementa o anumitĂŁ strategie specificĂŁ acestei perioade caniculare. DacĂŁ ploile anuntate de la ĂŽnceputul sĂŁptĂŁmĂŽnii viitoare vor uda si judetul Neamt, atunci situatia ar putea sĂŁ se schimbe, mĂŁcar pentru cĂŽteva zile, cĂŽnd pĂŽraiele si rĂŽurile vor ĂŽnregistra cresteri de nivel sau, ĂŽn caz de precipitatii abundente, se vor umfla efectiv. Anul trecut, judetul Neamt s-a confruntat cu una dintre cele mai grele probleme produse de caniculĂŁ: mai multe comune au rĂŁmas fĂŁrĂŁ apĂŁ ĂŽn fĂŽntĂŽni si pentru asigurarea necesarului pentru populatie si animale, aceasta era cĂŁratĂŁ cu cisternele Inspectoratului pentru Situatii de UrgentĂŁ. Una dintre comunele afectate de sete era StĂŁnita. Pentru ca acea stare de necesitate sĂŁ nu se mai repete, s-a realizat un program la nivel national, ĂŽn baza cĂŁruia cu bani de la bugetul statului si cu asigurarea cheltuielilor aferente „hĂŽrtiilor“ de cĂŁtre comunitĂŁtile locale, se voia realizarea unor puturi de mare adĂŽncime, care sĂŁ deserveascĂŁ populatia ĂŽn caz de necesitate. DupĂŁ depĂŁsirea fazelor privind ĂŽntocmirea actelor, stabilirea locurilor unde avea a se sĂŁpa cu utilaje speciale si dupĂŁ multe promisiuni, nu s-a mai ajuns la apĂŁ.