 REVÃRSAREA SIRETULUI, ACUM UN AN
• în iulie anul trecut, Siretul producea, în zona Roman, cele mai mari distrugeri consemnate în Neamt din cauza inundatiilor • de la un debit de 100mc/s, rîul a avut peste 2.000 mc/s • distrugerile au fost estimate la aproximativ 765 de miliarde vechi • evacuate din calea apelor au fost 9.433 de persoane din comunele Ion Creangã, Horia, Gãdinti, Sagna, Tãmãseni, Doljesti si cartierul Nicolae Bãlcescu, din Roman • 25 iulie - Cod rosu, vin puhoaiele
Comunele Tãmãseni, Doljesti, Gîdinti, Sagna, Horia, Ion Creangã, Icusesti si Secuieni, precum si Cartierul Nicolae Bãlcescu din Roman erau în mare pericol de a fi înghitite în întregime de ape, pe rîul Siret fiind anuntatã, prin cod rosu, cea mai mare viiturã întîlnitã pînã acum. Oamenii erau sfãtuiti sã nu intre în panicã, dupã ce Siretul a început sã reprezinte, de pe 25 iulie, pericol maxim. Urmare a precipitatiilor abundente din nordul tãrii si din Ucraina se astepta, în jurul orelor 19, depãsirea a 1.180 de metri cubi pe secundã, debit înregistrat în 2005, cînd digurile de protectie abia au rezistat. „Ne gîndim la ce e mai rãu. Cotele rîului trebuie supravegheate, iar, în caz de nevoie, vom trece inclusiv la evacuarea populatiei“, declara Toader Mocanu, pe atunci prefectul Neamtului. Scenariul cel mai dramatic era ruperea digului Roman - Rãchiteni, unde existã o serie de puncte „nevralgice“, la Adjudeni, în apropiere de Lutca, o portiune din malul Siretului, de lîngã cartierul romascan Nicolae Bãlcescu si în zona Recea - Icusesti.
25 - 27 iulie - Siretul, un „fluviu de deznãdejde“
Nouã localitãti de pe malurile Siretului erau în alertã maximã din cauza amenintãrii de viiturã. Este vorba de Tãmãseni, Roman, Horia si Secuieni (de pe malul drept), precum si de Doljesti, Sagna, Gîdinti, Icusesti si Ion Creangã (de pe malul stîng). Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgentã decidea, sîmbãtã, 26 iulie, ca 2.471 de persoane sã fie evacuate, din care numai 98 au fost cazate în spatii amenajate de administratiile locale, restul gãsindu-si adãpost pe la rude. Evacuarea începutã încã de sîmbãtã noaptea, n-a fost lipsitã de incidente. Oamenii s-au lãsat greu convisi sã-si lase gospodãriile, 64 de localnici din Sagna refuzînd initial sã plece din calea puhoaielor. Malul drept al Siretului fusese consolidat în dreptul digului de la Rãchiteni cu 25.000 de saci, la care s-au folosit 750 de tone de nisip si 320 de tone de pãmînt. Digul de la Rãchiteni asigura protectia a cinci comune în care trãiesc peste 30.000 de oameni. La Spitalul Roman, sîmbãtã si duminicã, 26/27 iulie, erau adusi 12 bãtrîni cu vîrste cuprinse între 65-80 de ani, care au suportat greu evacuarea din casele în pericol. Siretul ajunsese la portile orasului Roman, în cartierul Nicolae Bãlcescu, inundînd cîteva locuinte. Iar pentru luni, prognozele anuntau un debit al Siretului de 2.000 metri cubi pe secundã. O parte din satele Adjudeni si Tãmãseni si a cartierului Nicolae Bãlcescu din Roman au fost evacuate duminicã dupã amiazã, în pericol fiind circa 10.000 de oameni, urmare a ruperii unui dig la Mircesti, judetul Iasi.
Noaptea de 27/28 iulie - prãpãdul
Judetul Neamt, în zona Roman, plãtea greu tribut revãrsãrii Siretului în urmã rãmînînd case într-o rînã, ori care se topiserã efectiv. Grav afectate erau localitãtile Doljesti, Ion Creangã, Sagna, Horia, Gîdinti, Tãmãseni, Adjudeni si cartierul Nicolae Bãlcescu din Roman. Au fost evacuate, cele mai multe - 1.525, din Ion Creangã. Pe tot parcursul noptii de duminicã spre luni, a fost monitorizat digul de la Rãchiteni, care a rezistat la debitul de 1.856 mc/secundã. Douã sate, Buruienesti si Rotunda, din comuna Doljesti, au fost printre primele evacuate si lãsate pradã apelor ce au nãvãlit în toate gospodãriile. 3.200 de persoane au rãmas fãrã adãpost, fiind cazate, încã din noaptea de 27 spre 28 iulie, în corturi, biserici si scoli. „Satul Rotunda este sub apã în proportie de 95%, iar Buruienestii, de 80-90%. Situatia este dramaticã. Totul este înconjurat de apã“, declara Gheorghe Cojocaru, primarul comunei Doljesti. Dramatismul a atins cote de nedescris dupã ce E-On Moldova Distributie a oprit alimentarea cu energie electricã din localitãtile afectate de inundatii, dim motive de securitate. „ÃŽn comunã au fost evacuate peste 1.500 de locuinte. Locuitorii satelor Adjudeni si Tãmãseni au fost evacuati pînã tîrziu, din noaptea de 28 spre 29 iulie. Ruperea digului de la Mircesti a cãzut într-un moment în care am crezut cã am scãpat. Munca oamenilor pentru realizarea a douã diguri de apãrare a fost în zadar din cauzã cã apele au pãtruns prin «Ã®nvãluire» prin comuna Rãchiteni. Ne vom asigura ca toti evacuatii cazati în scoli si grãdinite sã primeascã alimente si apã“, a declarat Ironim Andrici, primarul de Tãmãseni. Si în Doljesti, satele Rotunda si Buruienesti au rãmas pradã furiei Siretului, dupã ce peste 3.200 de oamenii au fost evacuati voit sau nevoit de autoritãti, pompieri si jandarmi. Acestia au fost într-o tabãrã de corturi pe dealuri si în scoala de la Doljesti. Alti cîtiva localnici din Buruienesti, refugiati în clopotnita bisericii, au fost evacuati cu forta.
29 iulie - Venea Bãsescu pe Siret
Cea mai mare viiturã care a venit pe rîul Siret, a fãcut ravagii, asa cum prognozau oficialitãtile, în zona Roman. Cel mai tare au fost lovite, marti, 29 iulie, satele Adjudeni si Tãmãseni, la rînd fiind Lutca si cartierul Nicolae Bãlcescu, din oras. Sinistratii au „luat foc“ din cauza faptului cã suvoaiele au pornit dintr-o gaurã practicatã în dig, în zona Mircesti - Iasi, de vecinii de judet. Sãtenii din Tãmãseni s-au revoltat si din cauza unui sant de scurgere fãcut în mijlocul unui drum, care a izolat zeci de gospodãrii din mai multe zone ale satului, în ciuda asigurãrilor autoritãtilor cã asa trebuia procedat. Cifra persoanelor nevoite sã plece din case se apropiase de 8.000. Presedintele Traian Bãsescu ateriza în jurul orei 13.30, cu elicopterul, aproape de digul rîului Siret, la iesirea din Roman spre Gîdinti si a mers la Tãmãseni. Seful statului a fost imediat înconjurat de sãtenii nemultumiti. ÃŽn paralel era în plinã desfãsurare actiunea de salvare a persoanelor rãmase în zone periculoase. Traian Bãsescu a încãltat cizme de cauciuc si a intrat în puhoi, pînã unde se putea, stînd de vorbã cu sãtenii. „Unde dormim? Ce se va întîmpla pînã la urmã, cu noi? Cine ne pãzeste bunurile dacã plecãm? Vom primi despãgubiri?“, erau întrebãrile cel mai adesea auzite de la sãtenii revoltati. „ÃŽn primul rînd trebuie sã stati sã se «tragã» apa. Nu trebuie sã vã grãbiti sã mergeti în case, pentru cã este pericol. Desigur, Guvernul vã va despãgubi“, spunea Bãsescu. Presedintele a încercat sã destindã atmosfera în stilul sãu inconfundabil. Acesta l-a încurajat pe un bãrbat care nu-si putea stãpîni lacrimile, lîngã remorca în care îsi pusese bruma de lucruri: „Hai, mãi, cã esti bãrbat în toatã firea... Am mai plîns si eu, dar asta este, ha... ha...“, a afirmat seful statului, fãcînd, probabil, o aluzie la momentul în care si-a anuntat candidatura.
Revãrsare cu pagube de 765 de miliarde vechi
Revãrsarea Siretului în zona Roman a dus la evacuarea a 9.433 de persoane din locuintele pe care le aveau în comunele Ion Creangã, Horia, Gãdinti, Sagna, Tãmãseni, Doljesti si cartierul Nicolae Bãlcescu. Aproximativ 2.400 de case si anexe au fost afectate de inundatii în diferite stadii, 631 de locuinte fiind propuse la vremea respectivã pentru reconstructie. Pagubele produse de inundatii erau evaluate anul trecut la 765 de miliarde vechi. Afectate au fost diguri, apãrãri de maluri, drumuri (132,605 km), 111 poduri, podete si traversãri pietonale, 1.268 de fîntîni, 1.650 de hectare cu diverse culturi iar 795 de animale s-au înecat sau au dispãrut. N-au fost victime umane, dar pentru a reflecta dimensiunea dezastrului amintim doar cã Siretul, de la un debit de circa 100 mc/s a ajuns în timpul revãrsãrii la peste 2.000 mc/s.
|
Autentificare
