Dezastrul de la statiunea de cercetãri
• altãdatã mîndria crescãtorilor de bovine din Neamt, Statiunea de Cercetare Mãrgineni aratã ca dupã bombardament • grajdurile au rãmas fãrã acoperis, iar blocurile în care locuiau cîndva muncitorii stau sã se prãbuseascã • „A fost o minunãtie aici, însã acum s-a ales praful. Asta a fãcut statul român dintr-o fermã profitabilã. A falimentat-o“, a afirmat unul dintre putinii locatari ce stau în cele trei blocuri ale statiunii • primarul de la Mãrgineni crede cã singura solutie ar fi un investitor cu bani, priceput în domeniu • Statiunea de Cercetare si Productie Mãrgineni, cîndva o „bijuterie“ a sectorului de crestere a bovinelor din Neamt a ajuns într-un hal fãrã de hal. Grajduri dãrîmate, acoperisuri distruse de intemperii, bãlãrii cît cuprinde ochiul. Toate „pãzite“ de o haitã de maidanezi. Asta au gãsit reporterii de la „Monitorul“ care s-au deplasat, ieri, la fata locului pentru a vedea ce a mai rãmas din ceva cu care se mîndrea Neamtul. Prin grajdurile care în urmã cu 20 de ani adãposteau peste 2.000 de capete de bovine, mii de porci si cai, acum bate vîntul. Privelistea este una de cosmar, fiindu-ti destul de greu sã crezi cã acolo, cîndva, prosperitatea era la ea acasã. Clãdirea administrativã, centrala termicã, abatorul, dar si blocurile în care locuiau muncitorii ce munceau la fermã aratã si ele cumplit. Acoperisurile sînt gãurite, iar de ferestre nu mai poate fi vorba. Centrala termicã, construitã din cãrãmidã, stã sã cadã. Nu mai are acoperis. Imobilul, care adãpostea abatorul, îsi trãdeazã fosta destinatie de bucãtile de faiantã care încã mai atîrnã pe pereti.
Paznic nu am gãsit, cu toate cã existã unul. Era plecat cu treburi prin Mãrgineni. Am gãsit în schimb un bãrbat care a muncit în urmã cu mai multi ani acolo. „Am lucrat la fermã multi ani. A fost o minunãtie aici, însã acum s-a ales praful. Asta a fãcut statul român dintr-o fermã profitabilã. A falimentat-o. Lucrau sute de muncitori, iar multi dintre ei locuiau aici. Se cresteau mii de vaci, porci si cai. Acum nu mai este nimic. Bate vîntul. Pãcat cã nu se implicã nimeni pentru a o repune pe picioare“, ne-a declarat omul care locuieste într-unul din cele trei blocuri de la intrarea în fosta statiune de cercetãri. A fost nevoit sã-si gãseascã de lucru în altã parte si nu este singurul care plînge soarta fermei. Ca el sînt zeci de sãteni din comunele învecinate care aici cîstigau o bucatã de pîine.
Datorii de miliarde de lei la stat
Ion Surdu, primarul comunei Mãrgineni, localitate pe raza cãreia se aflã ce a mai rãmas din statiune, cunoaste foarte bine istoria acestei ferme si este de pãrere cã numai un investitor cu bani, priceput în domeniu ar putea sã o scoatã din starea jalnicã în care se aflã. „Este de plîns ce e acolo. Aceastã fermã a fost o bijuterie în domeniu. Crescãtoria de la Secuieni si cea de la Mãrgineni au fost vedete pînã în 1990, cînd a venit revolutia. Atunci a fost dat jos fostul director si pus altul. A urmat declinul. S-au vîndut animalele si s-a ales praful. ÃŽn doi ani au terminat-o. Ulterior, a revenit fostul director care a încercat sã revigoreze activitatea însã nu a mai apucat pentru cã a decedat. A fost foarte afectat de ce a gãsit acolo. Au urmat anchete care sã stabileascã vinovatii. Acum doi ani, Agentia de Valorificare a Activelor Statului a anuntat Primãria Mãrgineni cã Statiunea de Cercetare are datorii de 17 miliarde de lei. La bãnci erau vreo 12 miliarde, la Finante, pentru taxele neplãtite, si la noi, la primãrie, o datorie de aproximativ 1,8 miliarde de lei. Acesti bani reprezintã impozitele neplãtite pentru terenuri si mijloacele de transport. Am înteles cã actualul Guvern intentioneazã sã o transforme în societate si sã o scoatã la vînzare pentru recuperarea datoriilor. Reprezentantii Ministerului de Finante ne-au întrebat dacã nu sîntem noi interesati sã o luãm fãrã datorii. Nu am fost de acord, pentru cã avem nevoie de bani foarte multi pentru a face ceva acolo, iar bugetul este si asa foarte sãrac. Dacã am fi fost de acord, ar fi trebuit sã angajãm cel putin trei paznici, ceea ce înseamnã alti bani. Este pãcat, pentru cã numai blocurile care sînt acolo ar putea fi reparate si date tinerilor. ÃŽnsã, eu cred cã nu se poate implica aici decît un investitor cu bani care se si pricepe în acest domeniu. Statiunea avea multi muncitori, iar din banii pe care îi cîstigau aici trãiau si familiile lor. Ar fi ceva extraordinar sã fie reluatã activitatea la statiune, însã va fi greu pe criza asta“, a declarat primarul Ion Surdu. Crizã sau nu, cineva trebuie sã se implice. Altfel, Statiunea de Cercetare Mãrgineni va deveni în scurt timp o amintire. Cei care au puterea de decizie ar trebui sã analizeze situatia si sã caute o solutie care ar putea duce la reluarea activitãtii. Problema e dacã se vrea.
|