CASA CU MÃSTI

• artistul popular Nicolae Popa, ĂŽmplineste peste cĂŽteva zile 90 de ani • si ĂŽncĂŁ mai lucreazĂŁ la confectionarea celebrelor sale mĂŁsti care l-au fĂŁcut cunoscut ĂŽn tarĂŁ si peste hotare • o multime de vizitatori, români si strĂŁini, trec zilnic pragul muzeului • peste 3.000 de exponate sĂŽnt gĂŁzduite ĂŽn cel mai mare muzeu particular din tarĂŁ • pe lĂŽngĂŁ sculpturile ĂŽn lemn si piatrĂŁ, si mĂŁstile iesite din mĂŽna creatorului popular, ĂŽncĂŁperile mai adĂŁpostesc diverse colectii •

Nicolae Popa, renumitul mester popular de la TÎrpesti se apropie de venerabila vÎrstã de 90 de ani, pe care o va Împlini la data de 13 august. Este multumit de ce lasã În urmã, nu pentru ai lui, ci pentru Întregul neam românesc, ca sã nu-si uite traditiile si obiceiurile de altãdatã. Si sã nu-si piardã rãdãcinile, dupã cum a afirmat. O viatã de om a tot adunat si a reusit sã punã pe picioare cel mai mare muzeu particular din România, numãrÎnd peste 3.000 de exponate. A Însufletit piatra si lemnul, si continuã si acum sã confectioneze alãturi de sotie, celebrele sale mãsti care l-au fãcut atÎt de cunoscut În tarã si peste hotare. Pe lÎngã lucrurile iesite din mÎna sa, Încãperile gem de obiecte vechi, dovedind si pasiunea de colectionar, arheolog si etnolog. A publicat si cãrti, talentul de versificator si l-a slefuit cu ocazia urãturilor de Anul Nou În care a zugrãvit viata satului, cu bune si rele, dar a fãcut referire si la dezastre naturale ori evenimente politice importante care au influentat viata poporului. Chiar de la portile monumentale, pline de chipuri sculptate, Îti dai seama cã pãtrunzi Într-o altã lume, a satului românesc de odinioarã. Tanti Ileana, sotia artistului popular, care i-a fost toatã viata alãturi În demersurile sale artistice, Îsi asumã bucuroasã rolul ghidului, desi anii au adus-o de spate.

Spita neamului Popa

Ne explicĂŁ cĂŁ poarta reprezintĂŁ „spita neamului“. Din familia lui Nicolae Popa au fĂŁcut parte tĂŁrani si intelectuali, asa cĂŁ sĂŽnt sculptati diferit, unii cu pĂŁlĂŁrie, altii cu cĂŁciulĂŁ, doamnele, cu coc ĂŽnalt, tĂŁrĂŁncile, cu pĂŁrul strĂŽns la spate. Pare firesc ca intrarea pe poarta micĂŁ sĂŁ fie strĂŁjuitĂŁ de „mama“ si „tata“, de la care au ĂŽnceput toate. Curtea plinĂŁ de iarbĂŁ verde, ĂŽnvioratĂŁ de ronduri de flori, se deschide largĂŁ. E si ea parte din muzeu, statuete din lemn sau din piatrĂŁ mĂŁrginesc traseul gĂŽndit pentru vizitatori, iar bĂŁtrĂŽna le descrie, hĂŽtru, pe fiecare: gĂŽnditorul, mama cu copilul, femeia cu cercei care se roagĂŁ pentru noroc, voinicul luptĂŽnd cu balaurul, Statu PalmĂŁ BarbĂŁ Cot, Barbu LĂŁutaru, un dac cu scut, coif si sulitĂŁ, o femeie de roman, o domisoarĂŁ cu cosite si flori ĂŽn mĂŽnĂŁ, un betiv tinĂŽndu-si sticla strĂŽns, Mos Ion RoatĂŁ, ba chiar si un autoportret al lui Nicolae Popa, dintr-un trunchi de lemn sculptat, ĂŽnfĂŁtisĂŽnd un bĂŁtrĂŽn cu dalta si ciocanul ĂŽn mĂŽnĂŁ. SĂŽnt multe astfel de sculpturi si ĂŽmpĂŽnzesc mai toate ĂŽncĂŁperile muzeului.

Ardelenii si „Casa cu mĂŁsti“

Turul ĂŽncepe de la casa bĂŁtrĂŽneascĂŁ, din partea stĂŽngĂŁ, pavoazatĂŁ pe afarĂŁ cu mĂŁsti de Anul Nou. În interior, camerele sĂŽnt mobilate ca pe vremea strĂŁbunicilor. Scrinuri de lemn, lĂŁicere, covoare tesute din lĂŽnĂŁ coloratĂŁ, obiecte folosite odinioarĂŁ de femei ĂŽn gospodĂŁrie, sumane, cojoace, catrinte, bundite, toate piesele portului popular. Holul, ĂŽntesat de mĂŁsti, capre din materiale pestrite si costumatii folosite de urĂŁtori, face legĂŁtura cu o altĂŁ ĂŽncĂŁpere largĂŁ din spatele casei, plinĂŁ de fel de fel de exponate similare. Într-o vitrinĂŁ o multime de figurine dĂŁltuite ĂŽn piatrĂŁ, printre care Arca lui Noe si AlbĂŁ ca ZĂŁpada cu nouĂŁ pitici, doi ĂŽn plus, cĂŁ poate moare vreo unul din cei sapte din poveste, glumeste tanti Ileana. Între timp apare si o familie de prin Ardeal, ĂŽn trecere prin zonĂŁ. Au dorit si ei sĂŁ viziteze „Casa cu mĂŁsti“ si continuĂŁm ĂŽmpreunĂŁ turul, ardelenii arĂŁtĂŽndu-se fermecati de limba dulce, moldoveneascĂŁ, a gazdei. IntrĂŁm ĂŽntr-o clĂŁdire mare, cu cerdacul plin de ulcioare, construitĂŁ special pentru muzeu. SĂŽnt multe ĂŽncĂŁperi cu exponate de toate felurile, diverse colectii de obiecte vechi recuperate de pe la tĂŁrani, costume populare, ulcioare, ouĂŁ ĂŽncondeiate, icoane vechi, halebarde, pistoale, ghiulele, tablouri, vitrine cu fragmente de ceramicĂŁ, toporase, idoli, oase slefuite, din asezĂŁrile neolitice dezgropate ĂŽn zonĂŁ, la loc de cinste fiind „GĂŽnditorul din TĂŽrpesti“, asemĂŁnĂŁtor celui de la Hamangia, o replicĂŁ de fapt, fiindcĂŁ cel original a fost luat la Bucuresti, la Institutul de Istorie.

Monedele lumii

Turistii strĂŁini care au trecut de-a lungul timpului pe la muzeu au contribuit si la crearea unei impresionante colectii de monede din zeci de state de pe glob. „Fiecare lĂŁsa cĂŽtiva bĂŁnuti, dacĂŁ avea prin buzunare si punea alĂŁturi o etichetĂŁ cu numele tĂŁrii lui“, ne povesteste bĂŁtrĂŽna. În holul principal peretii sĂŽnt tapetati cu fotografii si diplome primite de Nicolae Popa si sotia sa la diverse expozitii si concursuri din tarĂŁ si peste hotare. SĂŽnt ĂŽnrĂŁmĂŽnate si versurile pe care i le-a dedicat poetul Adrian PĂŁunescu. Pe masĂŁ, o carte de onoare, de dimensiuni mari, cu sute de file scrise, aproape toate cu mĂŁrturii ale vizitatorilor. Între timp apare un grup de cĂŽtiva turisti francezi, tanti Ileana le pupĂŁ pe toate frantuzoaicele pe obraji, cĂŁ „sĂŽnt frumoase“ si se repede la grĂŁdinĂŁ, sĂŁ o cheme pe fiica sa, sĂŁ preia rolul ghidului, fiindcĂŁ le stie limba musafirilor.

SupĂŁrĂŁri

ProfitĂŁm de ocazie sĂŁ stĂŁm de vorbĂŁ cu Nicolae Popa si ne retragem ĂŽntr-o verandĂŁ largĂŁ din termopan, perfect armonizatĂŁ cu restul constructiilor din curte, cu aspect tĂŁrĂŁnesc. BĂŁtrĂŽnul se scuzĂŁ, e cam slĂŁbit de cĂŽnd a dat pentru a doua oarĂŁ gripa peste el, anul ĂŁsta. Si spune cĂŁ nu prea are poftĂŁ de mĂŽncare. Dar e cĂŽt se poate de lucid, la cei 90 de ani pe care-i va ĂŽmplini peste cĂŽteva zile. Va sĂŁrbĂŁtori ĂŽmpreunĂŁ cu sora sa geamĂŁnĂŁ, Maria, si abia asteaptĂŁ sĂŁ-i vinĂŁ cei doi bĂŁieti de prin strĂŁinĂŁtate acasĂŁ. E multĂŁ treabĂŁ la muzeu, si numai fata nu le poate dovedi pe toate. Are noroc si de ginere, intrat primar la Petricani anul trecut, cĂŁ ĂŽl mai ajutĂŁ cu ĂŽntretinerea curtii, iarba trebuie udatĂŁ si tunsĂŁ des. E supĂŁrat cĂŁ traditiile au ĂŽnceput sĂŁ disparĂŁ dupĂŁ revolutie, parcĂŁ toate odatĂŁ de prin toate satele. De vreo doi ani n-a mai iesit prinTĂŽrpesti cu formatia sa de urĂŁtori, si-i pare rĂŁu cĂŁ nimeni nu duce mai departe frumoasele obiceiuri de iarnĂŁ.

Front, partizan, puscĂŁrie, arheologie, idoli...

A avut o viatĂŁ plinĂŁ, a fost cĂŽntĂŁret de bisericĂŁ, ca tatĂŁl sĂŁu, si crede cĂŁ a fost ajutat ĂŽn toate pentru cĂŁ a avut credintĂŁ ĂŽn Dumnezeu. A luptat pe front, a rĂŁmas la vatrĂŁ, rĂŁnit, apoi a urmat „ĂŽntovĂŁrĂŁsirea“, i s-a luat pĂŁmĂŽntul, roadele lui, calul, cĂŁruta. Si-a spus cĂŁ „nu e de trĂŁit cu ĂŁstia“ si a sustinut ideea rezistentei ĂŽmpotriva comunistilor, a luptat contra regimului, a stat ascuns prin pĂŁduri. A fost prins si condamnat si pentru apartenenta la Partidul TĂŁrĂŁnesc, ĂŽn detentie stĂŽnd ĂŽntre 1952 si 1957. Conducea ĂŽncĂŁ din tinerete o formatie de urĂŁtori, care participa la serbĂŁri prin sate, i se dusese vestea. MĂŁsti ĂŽncepuse sĂŁ facĂŁ pe la 10-11 ani, veneau ĂŽncĂŁ de pe atunci „clienti“ de peste tot. De sĂŁpĂŁturi arheologice s-a ocupat dupĂŁ ce a terminat scoala de cĂŽntĂŁreti bisericesti, la Piatra Neamt, unde ĂŽnvĂŁtase si arheologie de la pĂŁrintele Constantin MĂŁtasĂŁ, fondatorul Muzeului de istorie din Piatra Neamt. A descoperit o multime de obiecte preistorice ĂŽn RĂŽpa lui Bodai, unde s-a deschis pe urmĂŁ un santier arheologic. Specialistii veniti de la Bucuresti erau nemultumiti cĂŁ nu gĂŁsesc un idol ĂŽntreg, iar Nicolae Popa si-a pus ĂŽn gĂŽnd sĂŁ-i multumeascĂŁ, si a creat mai ĂŽntĂŽi idoli de lut, apoi de piatrĂŁ, introducĂŽndu-i pe ascuns ĂŽn santier. S-a descoperit cĂŁ erau falsuri si l-au luat ĂŽn vizor. A recunoscut cĂŁ a creat idolii, dar au vrut sĂŁ se convingĂŁ cĂŁ el e autorul si au adus un profesor universitar sĂŁ vadĂŁ cum lucreazĂŁ.

„Cu dalta si ciocanul ĂŽmi ĂŽndeplineam gĂŽndul“

A primit diverse teme, era prima datĂŁ, s-a mirat si el de felul ĂŽn care reusea sĂŁ dea viatĂŁ pietrei si lemnului, asa si-a descoperit practic talentul de sculptor. „CĂŽnd mĂŁ apucam si gĂŽndeam ce sĂŁ fac, imediat cu dalta si ciocanul ĂŽmi ĂŽndeplineam gĂŽndul, iesea ce doream sĂŁ imit, ori un cioban, ori doi care danseazĂŁ, ori doi care se sĂŁrutĂŁ“, spune, cu mirare, Nicolae Popa. Culmea, comunistii care l-au prigonit, l-au ĂŽnchis si i-au confiscat averea, l-au si ajutat pĂŽnĂŁ la urmĂŁ. I-au adus lemn de plop si tei, si douĂŁ camioane de piatrĂŁ de carierĂŁ. Lucra cu spor, l-au introdus ĂŽn circuitul turistilor strĂŁini, veneau o multime de autocare. I s-a fĂŁcut si un film documentar, „AcasĂŁ la Nicolae Popa - casa cu mĂŁsti“, s-a vĂŽndut ĂŽn afara tĂŁrii, a avut expozitii ĂŽn strĂŁinĂŁtate. De douĂŁ ori i-a ars muzeul, o datĂŁ ĂŽn urmĂŁ cu vreo 40 de ani, apoi iarĂŁsi, dupĂŁ revolutie. A luat-o de la capĂŁt de fiecare datĂŁ, familia l-a ĂŽnteles si l-a sprijinit. O statuetĂŁ din piatrĂŁ o fĂŁcea ĂŽnainte ĂŽn trei - patru zile. Iarna trecutĂŁ a reusit sĂŁ sculpteze vreo 30 - 40 de statuete din lemn, dar vara asta s-a ocupat numai de mĂŁsti, ĂŽmpreunĂŁ cu sotia. DupĂŁ revolutie a scris patru cĂŁrti, trei ĂŽn versuri, una ĂŽn prozĂŁ, despre viata sa din copilĂŁrie pĂŽnĂŁ ĂŽn prezent, despre traditii si datini pierdute. L-au vizitat o multime de personalitĂŁti de-a lungul timpului, chiar si regele Mihai. Acum, cĂŽnd va ĂŽmplini 90 de ani, va fi sĂŁrbĂŁtorit chiar la el acasĂŁ, de oficialitĂŁtile locale si judetene. La multi ani Nicolae Popa!