 REVOLTA JUDECÃTORILOR
• magistratii nu vor mai intra în sãlile de judecatã îmbrãcati în robe si vor judeca doar mãsurile preventive, în penal, si cauzele privind plasamentul copiilor, în civil • celelalte dosare vor primi termen si vor fi amînate • prin aceste mãsuri, judecãtorii trag un semnal de alarmã cu privire la starea jalnicã a justitiei • proiectul legii de salarizare constituie o altã nemultumire a magistratilor • protestul este pe timp nelimitat • Protest fãrã precedent al judecãtorilor Tribunalului Judetean Neamt si al celor de la Judecãtoria Piatra Neamt care au hotãrît, ieri, sã nu mai intre în sãlile de judecatã. Mãsura a fost luatã în semn de protest fatã de problemele cu care aceastã breaslã se confruntã. Mãsurile de protest, care au fost luate pe perioadã nelimitatã, au fost aprobate în adunãrile generale convocate ieri la Tribunalul Judetean Neamt, respectiv Judecãtoria Piatra Neamt. Magistratii vor intra în sãlile de judecatã fãrã robe si vor judeca doar mãsurile preventive si cauzele privind plasamentul copiilor. Celelalte dosare vor primi noi termene si vor fi amînate.
Nemultumirile judecãtorilor
Magistratii au recurs la aceste mãsuri drastice, spunînd cã le-a ajuns cutitul la os. Ei sînt nemultumiti de faptul cã resursele umane sînt insuficiente, de numãrul mare de dosare pe care trebuie sã le solutioneze, de problemele cu consumabilele. O altã îngrijorare este legatã de siguranta zilei de mîine, proiectul de lege privind salarizarea unicã nefiind deloc pe placul magistratilor. De altfel, judecãtorii cred cã prin proiectul legii unice de salarizare se încalcã principiul separatiei si echilibrului puterilor (legislativã, executivã si judecãtoreascã) prin înlãturarea puterii judecãtoresti ca putere în stat. ÃŽn opinia judecãtorilor, puterea judecãtoreascã ar trebui readusã la rangul cuvenit de demnitate publicã, cu toate drepturile si obligatiile garantate constitutional. De asemenea, prin protestul lor, magistratii doresc înlãturarea discrepantelor si discriminãrilor privind salarizarea magistratilor si personalului auxiliar; readucerea la bugetele instantelor judecãtoresti si a parchetelor a sumelor provenite din taxele de timbru judiciar; respectarea principiului universal al independentei judecãtorilor si procurorilor prin garantarea unui statut stabil din punct de vedere material, cu respectarea standardelor internationale în materie si stabilirea unui prag minim de cel putin 1% din produsul intern brut pentru bugetul instantelor judecãtoresti si parchetelor. Toate aceste nemultumiri au fost aduse la cunostinta Ministerului de Justitie încã din iulie cînd magistratii au protestat public. ÃŽntrucît protestul nu i-a „miscat“ deloc pe guvernanti, magistratii au trecut la mãsuri de protest fãrã precedent.
În cadrul unei conferinte de presã, sustinutã ieri la Tribunalul Judetean Neamt, judecãtorii Iulian Mitrofan, Cãtãlin Mormoe, presedintele Judecãtoriei Piatra Neamt si Gabriela Baltag, au comunicat deciziile luate de magistratii pietreni.
„Nu ne-am dorit sã ajungem aici. ÃŽnsã au trecut douã luni de la protestul din iulie, si nu am primit nici un semnal din partea nimãnui, cu toate cã noi ne-am desfãsurat activitatea normal. Tãcerea fatã de problemele cu care ne confruntãm este revoltãtoare pentru noi. Am ajuns la concluzia cã justitia nu este respectatã în nici un fel în aceastã tarã, a declarat judecãtoarea Gabriela Baltag.
Cu majoritate de voturi, magistratii au fost de acord ca, începînd de astãzi, în semn de protest, sã nu mai poarte însemnele distinctive ale profesiei, si anume roba, insigna si baveta. „Avînd în vedere si decizia unanimã a Adunãrii Generale a Judecãtorilor ce functioneazã la Curtea de Apel Bucuresti, s-a decis cu votul a 24 de judecãtori din cei 25 prezenti, ca începînd cu data de 01.09.2009, pentru o perioadã nedeterminatã, continuarea protestului început la data de 8 iulie 2009, în urmãtoarea formulã: se vor judeca, la orele programate, numai cauzele în materie penalã, privind doar mãsurile preventive, iar în materie civilã, numai cauzele privind plasamentul minorilor. Toate celelalte cauze vor fi amînate, cu citarea tuturor pãrtilor litigiante, pentru noi termene de judecatã, fãrã a se face apelul pãrtilor si fãrã a se acorda termenul în cunostintã pãrtilor prezente. ÃŽn categoria celelalte cauze se vor încadra si contestatiile electorale. Activitatea judecãtorilor desemnati la registrul Comertului va viza strict o sedintã pe lunã, respectiv 15 septembrie 2009, 13 octombrie 2009, 10 noiembrie 2009 si 15 decembrie 2009. Activitatea la Biroul Apostile va viza strict o singurã datã în fiecare lunã, de solutionare a cererilor care va fi adusã la cunostinta publicului în urma propunerilor formulate de judecãtorii delegati la acest compartiment“, se aratã în documentul redactat si semnat de judecãtorii nemteni prezenti la sedintã. ÃŽn cadrul aceleiasi sedinte, judecãtorii au fost de acord, în unanimitate, sã nu facã parte din birourile electorale de circumscriptie judeteanã si, respectiv ale sectiilor de votare, urmînd a-si manifesta în scris refuzul prin declaratii care vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii si ÃŽnaltei Curti de Casatie si Justitie. Toti magistratii au mai fost de acord cu propunerea privind refuzul presedintelui de instantã de a efectua activitãtile specifice de tragere la sorti pentru constituirea birourilor electorale. Acceptatã a fost si propunerea privind refuzul comunicãrii institutionale cu Ministerul Justitiei si Libertãtilor Cetãtenesti si cu alte institutii publice, inclusiv prin refuzul rãspunsului la adrese, cereri sau alte solicitãri oficiale. O exceptie o constituie solicitãrile care vor fi înregistrate la Biroul de Informare si Relatii cu Publicul.
Proiectul legii unice de salarizare, în defavoarea magistratilor
Judecãtorii nemteni sînt de pãrere cã proiectul legii unice de salarizare nu face altceva decît sã le reducã drastic lefurile. La solicitarea CSM, presedintele Tribunalului Judetean Neamt a fãcut o serie de observatii cu privire la proiectul legii de salarizare. Astfel, dupã ce au studiat proiectul, una dintre concluzii a sunat astfel: „Practic, tendinta este una clarã: transformarea statului de drept într-un stat politienesc si de represiune. Aceastã concluzie se desprinde si din faptul cã în favoarea categoriilor profesionale mentionate, si anume personalul militar în activitate, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor s-au acordat drepturi suplimentare. De exemplu, desi sînt beneficiari ai serviciilor de asigurãri sociale de stat, acestia sînt scutiti de la plata CAS si, respectiv, a contributiei corespunzãtoare asigurãrilor pentru somaj si stimularea ocupãrii fortei de muncã“. O altã observatie denuntã faptul cã „nu au fost înlãturate discriminãrile existente în sistemul de salarizare între judecãtorii de la primele trei instante, respectiv judecãtorii, tribunale si curti de apel si procurorii de la parchetele de pe lîngã acestea, pe de o parte, si procurorii DIICOT si DNA pe de altã parte, întrucît acestia din urmã, chiar dacã nu sînt numiti în functii de executie în conditiile sustinerii unui examen, asa cum se întîmplã cu toti ceilalti magistrati, sînt salarizati la nivelul Parchetului de pe lîngã ÃŽnalta Curte de Casatie si Justitie“.
O altã constatare dureroasã pentru magistrati se referã la coeficientul de ierarhizare. Astfel, conform proiectului de lege, un judecãtor, cu peste 20 de ani vechime în functie ar urma sã sã primeascã un coeficient de ierarhizare de 4,80, iar un viceprimar de comunã de categoria a III-a va avea un coeficient de ierarhizare de 4,90. Concluzia judecãtorilor: „Aceste inechitãti salariale reprezintã o dovadã a intentiei autoritãtilor care au promovat proiectul legii unice, de a umili puterea judecãtoreascã“.
|
Autentificare
