Directorii de scoli - ori politicã ori sefie
• pînã la 1 noiembrie directorii cu patalama de la partid trebuie sã analizeze ce le e mai cald: scaunul din cancelarie sau cel din cadrul formatiunii politice la care au aderat • acest lucru este prevãzut într-un amendament introdus în noua lege a educatiei • sefa ISJ, membrã de partid, sustine cã nu are de fãcut o astfel de alegere si sperã sã nu-si piardã directorii • Directorii de scoli care sînt membri ai unui partid trebuie sã opteze în termen de 45 zile între functia politicã si postul din sistemul de învãtãmînt, a decis Guvernul în sedinta de luni seara. Regula a fost decisã prin introducerea unui amendament în acest sens în proiectul de lege al educatiei, transmis Parlamentului de Guvern pentru angajarea rãspunderii. „Directorul scolii nu va putea sã facã parte dintr-un partid politic pe durata mandatului. Actualii directori care sînt membri de partid au termen 45 de zile pentru a opta între functia de director si cea de membru de partid. Persoanele care ocupã o functie de demnitate publicã nu pot exercita niciuna dintre functiile de conducere din cadrul universitãtii si trebuie sã aleagã între cele douã functii“, a declarat purtãtorul de cuvînt al Guvernului, Ioana Muntean. Proiectul legii educatiei nationale prevede cã directorii de scoli si directorii adjuncti nu pot fi membri ai unui partid politic în perioada mandatului. Cel mai sigur, dascãlii aflati în aceastã incompatibilitate vor alege sã rãmînã la cîrma unitãtilor de învãtãmînt si vor prefera sã rãmînã sub aripa caldã a partidelor din care provin, renuntînd doar formal la calitatea de membru. ÃŽn felul acesta, formatiunile politice vor rãmîne cu control în cadrul unitãtilor de învãtãmînt, relatiile de prietenie sau adversitate dintre directori si primari vor dãinui pe mai departe, iar unitãtile de învãtãmînt vor primi bani pentru infrastructurã si dotãri în functie de colaborarea dintre reprezentantii lor si cei ai administratiilor locale. ÃŽn judetul Neamt, foarte multi directori, fie ei generali sau adjuncti, au acces în functie si datoritã sustinerii unor partide politice la care au aderat. Desi nici unul dintre partidele politice nu recunoaste, acestea curteazã cu mare spor directori apartinînd formatiunilor adversare, încercînd în felul acesta sã se infliltreze cît mai mult în scoli si sã acapareze colectivele de cadre didactice.
„Mi se pare mult mai importantã profesia decît apartenenta politicã“
Inspectorul scolar general al Inspectoratului Scolar Neamt, profesor Luminita Georgeta Vîrlan (foto), a declarat cã dupã cum aratã actualele predeveri, nu va avea de trecut prin experienta colegilor directori, care trebuie sã aleagã între o calitate si alta. Cît despre posibilele schimbãri de la nivelul conducerilor unitãtilor de învãtãmînt, a precizat: „Mai degrabã mã astept la renuntarea directorilor la functiile din partid. Eu, cel putin, dacã ar trebui sã aleg, asa as proceda. Mi se pare mult mai importantã profesia decît apartenenta politicã“. Conform ultimelor amendamente adoptate de Guvern la legea educatiei, scolile urmeazã sã fie conduse de consilii de administratie din care vor face parte atît pãrinti, profesori, cît si reprezentanti ai autoritãtilor locale. Consiliul va alege directorul, care nu va avea dreptul sã facã parte din nici un partid politic. Sindicatele au atras atentia cã au rãmas în lege unele inadvertente, în special legate de Statutul personalului didactic. Astfel, functia de profesor educator si cea de institutor au aceleasi caracteristici în ceea ce priveste studiile pe care trebuie sã le aibã titularii acestora. Autoritãtile locale rãmîn ordonatori de credite. Consiliile locale vor face analize de nevoi în ceea ce priveste optiunile elevilor pentru o unitate de învãtãmînt sau alta, evolutiile demografice, situatia spatiilor de scolarizare si a surselor de finantare. ÃŽn baza acestor analize, vor fi aprobate proiectele planurilor de scolarizare pentru toate unitãtile de învãtãmînt din aria geograficã gestionatã. Un sfert din programa scolarã va fi lãsatã la apreciarea cadrelor didactice pentru individualizarea modului de predare. Trunchiul comun reprezintã 75 la sutã din numãrul de ore. Noua formã a legii educatiei presupune crearea de programe educative pentru copiii si tinerii cu performante deosebite.
|
Autentificare
