Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Octombrie 2009
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031 
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Opinii 2 Octombrie 2009
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Precursori români ai ideii de integrare (I)

…cum aratã oare orgoliul unui om nãscut într-o culturã micã din estul postbelic? Nu va încerca oare acesta, umilit în toate datele fundamentale ale existenþei sale, sã le arate celorlalþi, oamenilor din vest, cã, în ciuda a tot ceea ce i s-a întâmplat, el a rãmas un om asemenea lor, adicã în chip esenþial un european?
Existã în istorie epoci stãpânite de o mare idee conducãtoare, care orienteazã neamurile ºi acþiunile acestora. O astfel de idee, care orienteazã ºi condiþioneazã, la început de mileniu, statele unui întreg continent este ideea europeanã, care presupune „un ansamblu de fenomene de civilizaþie, de culturã, de viaþã socialã, de situaþii politice”.
În ce ne priveºte pe noi, românii, paralelismele între istoria noastrã ºi istoria Europei reprezintã rodul unor adânci interferenþe româno-europene. Dar aceste interferenþe nu sunt de ajuns. E de vãzut, de aceea, în ce mãsurã, dincolo de apartenenþa geograficã la Europa, aparþinem cu adevãrat istoric, instituþional ºi cultural bãtrânului continent.
Plasat între Europa centralã, Europa rãsãriteanã ºi Balcani, asemeni unei insule de latinitate pierdute într-o mare slavã ºi ungarã, legat prin Dunãre de Europa centralã ºi prin Marea Neagrã de Orient, teritoriul românesc a fost locul de încruciºare a unor influenþe din cele mai diverse, care s-au amestecat cu fondul pãmântean, nici una dintre ele nereuºind însã sã se impunã atât de puternic încât sã integreze România într-una din zonele vecine. „Românii au rezistat, au trãit ºi au creat între state ºi culturi puternice, care i-au influenþat, uneori i-au oprimat, dar nu i-au integrat, ei rãmânând timp de secole o zonã tampon între Austria, Rusia ºi Imperiul Otoman. Din aceste influenþe a rezultat un tradiþionalism de neclintit, specific unui popor grijuliu sã-ºi pãstreze relaþiile ºi sã evite anexarea, fie ea brutalã sau blândã. Iatã de ce a fi ºi a rãmâne român este marea temã a unei culturi care a trebuit întotdeauna sã se gândeascã pe sine în termenii, uneori constrângãtori, ai supravieþuirii. Acest mit al identitãþii a rãmas în mod constant prioritar faþã de oricare altã problemã culturalã sau ideologicã. Singurul loc râvnit de integrare era unul imposibil: latinitatea occidentalã. Dorinþa de a reveni aici a dus la o cãutare sau întoarcere la vatra miticã, ale cãrei rezultate au fost deseori dezamãgitoare, permisiunea de a pãtrunde în acest teritoriu nefiind totuna cu cea de a se stabili acolo.

Parcursul european cuprinde momente semnificative pentru dorinþa de integrare a românilor ºi pentru maniera în care aceºtia au înþeles ideea de integrare europeanã. Iatã:

(…) Prin recunoaºterea unirii tuturor provinciilor româneºti, Tratatele de la Paris au constituit pentru România un succes ºi un avertisment în privinþa viitoarelor relaþii cu Ungaria ºi Germania. ÃŽntreaga politicã externã a României în perioada interbelicã a fost de aceea dominatã de nevoia de-a obþine garanþii pentru graniþele ei atât de la est cât ºi de la vest. ÃŽngrijorarea comunã cu privire la revanºismul crescând din Germania ºi Ungaria a fãcut ca noile state din Europa centralã ºi sud-esticã sã se apropie rapid unele de altele. Nu numai raþiuni militare ci ºi afinitãþi politice joacã un rol în naºterea unei noi solidaritãþi în zonã. România se angajeazã în constituirea în zonã a unui sistem internaþional de alianþe ºi garanþii. Ele trebuiau în acelaºi timp sã constituie o nouã ordine europeanã ºi sã protejeze noile democraþii din centrul Europei ºi din Balcani contra regimurilor dictatoriale din Ungaria, Germania ºi Uniunea Sovieticã, atât prin acorduri solide reciproce, cât ºi prin acorduri similare între fiecare din ele ºi Franþa ºi Anglia.
Iniþiativa creãrii acestui sistem a fost luatã de Take Ionescu, care a colaborat eficient pe acest teren cu Edvard Benes, ºi mai ales Nicolae Titulescu, ministru de externe între 1932 ºi 1936 ºi preºedinte al Adunãrii Generale a Ligii Naþiunilor în 1930-1931, primul român, de altfel, ales în aceastã funcþie. Titulescu a fost unul dintre arhitecþii noii Europe ºi, în acelaºi timp, datoritã marii lui forþe de convingere, unul dintre cei mai cunoscuþi diplomaþi ºi oratori politici din perioada interbelicã.
Sub zodia ideilor unificatoare ºi-a început lucrãrile, la 30 septembrie 1930, a XI-a Adunare Generalã a Societãþii Naþiunilor, care l-a avut ca preºedinte pe Nicolae Titulescu. Titulescu susþine propunerea lui Briand privind Uniunea Europeanã: „Din punct de vedere al prezentului, declara el în decembrie acelaºi an, Uniunea Europeanã este singura soluþie pentru a menþine pacea între popoare. Din punct de vedere al viitorului, ea poate, dacã ne punem cinstit în slujba ei, sã constituie germenul unei vieþi internaþionale noi ºi atât de binefãcãtoare, încât mintea noastrã actualã, produs al luptei ºi al suferinþei, nu o poate cuprinde încã”.
ÃŽn privinþa organizãrii, diplomatul român este pentru pãstrarea suveranitãþii statelor componente: „S-a spus cã e vorba ca Europa sã fie contopitã într-un singur stat, ca de pildã Statele Unite ale Americii. Eroare, cu privire la propunerea domnului Briand. Ceea ce acesta din urmã a sugerat este o înþelegere între statele europene dupã modelul înþelegerii regionale, prevãzute de articolul 23 din Pact, în care fiecare stat îºi pãstreazã deplina lui suveranitate.” ÃŽn aceastã opticã se elabora o doctrinã care-ºi aflã expresia în articolul „Suveranitatea Statelor”, publicat în Dictionnaire Diplomatique, vol. II: „Prin urmare, la ora actualã, legea internaþionalã apare pentru toatã lumea nu ca o lege de subordonare ci ca o lege de coordonare, potrivit cãreia situaþia fiecãrui stat faþã de celelalte nu este o situaþie de dependenþã, ci una de independenþã”. ÃŽn concepþia lui Titulescu, principiul egalitãþii între naþiuni nu putea comporta nici un fel de excepþie. Punând mai presus de orice dreptul statelor de a-ºi hotãrî cãile de dezvoltare, Titulescu considera cã respectul independenþei naþionale era necesar în mod precis pentru a permite statelor sã încheie alianþe solide.
Respingând fãrã echivoc ideea unui suprastat, care în condiþii istorice date se dovedea utopicã, dacã nu aberantã – unei patrii comune Europa, Titulescu îi opune o Europã a patriilor. Aceasta însemna o nouã accepþie a ideii europene, þinându-se cont de faptul cã diferitele þãri au fiecare trecutul lor istoric, tradiþii proprii, interese particulare de ordin politic ºi cultural. De altfel, încã din 1913, analizând poziþia României faþã de evenimentele din Balcani, Titulescu opina cã interesele româneºti trebuiau apãrate, dar nu ca interese balcanice, ci ca interese europene.
Fidel ideii de a înlocui dreptul forþei cu forþa dreptului, Titulescu admite cã securitatea e o realitate ce constã în a se asocia împotriva unui flagel comun care se cheamã rãzboiul: „întreaga politicã externã pe care am urmat-o, spunea el, n-a avut decât acest þel: nu de a organiza rãzboiul, ci de a pregãti o reþea de alianþe de aºa fel încât rãzboiul sã devinã imposibil”. Titulescu urmãrea acoperirea Europei cu o reþea de pacte de asistenþã mutualã ºi crearea în acest fel a unui larg front al pãcii.

(Va urma)

Articol afisat de 1052 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Elena Gabriela Radu)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri Alte Titluri Stiri Alte Titluri
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective