CU „MINCINOSII“ DESPRE VOTUL PREZIDENTIAL

• ieri a fost zi mare pentru români, ĂŽntrucĂŽt s-a ales presedintele tĂŁrii pentru urmĂŁtorii cinci ani • mai putin interes a prezentat ziua pentru pescari, oamenii care n-ar da nimic ĂŽn schimbul unei partide pe baltĂŁ • desi pestele nu prea a agreat acele „mincinosilor“, zeci de pescari au stat ieri cu bĂŁtul ĂŽn baltĂŁ, ĂŽn Bistrita, la podul de la Roznov • „DacĂŁ ar da 2.000 de euro ca sĂŁ ĂŽi votez, as lua si neamurile moarte la urne; da’ asa, pentru ce sĂŁ renunt la pescuit?!“, a spus un pescar •

Pentru un pescar ĂŽmpĂŁtimit, nici mĂŁcar ziua care se repetĂŁ o datĂŁ la cinci ani, cĂŽnd tara ĂŽsi alege un presedinte, nu poate ĂŽnlocui o partidĂŁ de stat pe baltĂŁ. Asa s-a ĂŽntĂŽmplat duminicĂŁ, 6 decembrie, cĂŽnd zeci de „mincinosi“ au preferat cĂŁ stea cu bĂŁtul ĂŽn apa Bistritei, lĂŽngĂŁ podul de la Roznov, desi partidele cu candidati intrati ĂŽn competitie aveau buza arsĂŁ dupĂŁ votanti la urne. Desi nu ningea, nu ploua si nu erau nici temperaturi negative, asa cum s-ar fi putut ĂŽntĂŽmpla ĂŽntr-o zi de SfĂŽntul Nicolae, nu se poate spune cĂŁ vremea era ĂŽmbietoare pentru a sta cu undita-n mĂŽnĂŁ. Dar nici nu i-a tinut la distantĂŁ de apĂŁ pe cei care sĂŽnt ĂŽmpĂŁtimiti. Asta nu ĂŽnseamnĂŁ cĂŁ pescarii nu sĂŽnt interesati de soarta tĂŁrii, numai cĂŁ alegerea presedintelui a cĂŁzut ieri pe locul II ĂŽn topul preferintelor de duminicĂŁ.

ÎntĂŽi interesul pentru tigaie si apoi cel pentru „vot ca sĂŁ o luĂŁm ĂŽn bot“

Pescarii din Piatra Neamt si localitĂŁtile apropiate Roznovului si nu numai au ajuns sub podul de peste Bistrita ĂŽncĂŁ de la primele ore ale zilei. Desi erau multi la numĂŁr, nici unul nu s-a gĂŽndit cĂŁ ar putea merge mai ĂŽntĂŽi la vot si apoi la prins peste. Unii ĂŽsi vorbiserĂŁ ĂŽntre ei si au venit ĂŽmpreunĂŁ, ĂŽn vreme ce altii si-au luat geanta cu scule si undita ĂŽn spate si au venit singuri pe mal. BineĂŽnteles cĂŁ nu poti sĂŁ mergi la peste, cĂŽnd temperaturile sĂŽnt putin peste zero grade, fĂŁrĂŁ sĂŁ ai la purtĂŁtor ĂŽntĂŁritorul de rigoare. Pestele nu prea a tras, motiv pentru care pescarii nostri, la ĂŽnceput erau cam tĂŁcuti si nervosi. Dar a fost suficient sĂŁ ĂŽi stĂŽrnim cu ĂŽntrebarea legatĂŁ de vot si de candidatul favorit si dintr-odatĂŁ limba parcĂŁ li s-a dezlegat. „Iaca, votare! Aici e interesul meu, nu la vot! M-as duce, da’ cu cine sĂŁ votez? Tot noi sĂŽntem stĂŁpĂŽni ĂŽn casa noastrĂŁ, nu ĂŁl de iese presedinte!“, a spus unul dintre pescari, ĂŽn timp ce ĂŽncerca sĂŁ scoatĂŁ o buruianĂŁ din cĂŽrlig. „Ce treabĂŁ am eu cu presedintele? Vine el si-mi pune ĂŽn farfurie? Noi dacĂŁ nu prĂŁsim, nu avem ce mĂŽnca la toamnĂŁ! Mi-i milĂŁ de pensionari! Oamenii ĂŁstia ne-au ridicat tara, au muncit pentru ce vedem ĂŽn fata ochilor. Noi nu avem ce munci, ca sĂŁ ĂŽi ajutĂŁm pe altii, sĂŁ le asigurĂŁm un viitor copiilor nostri. Cum sĂŁ-i ajutĂŁm pe pensionari, sĂŁ aibĂŁ de unde sĂŁ ĂŽsi primeascĂŁ veniturile? Lucrez la Borzesti, ĂŽn BacĂŁu, ca sudor-tĂŁietor, si de la 1 ianuarie se ĂŽnchide fabrica. Stau si mĂŁ gĂŽndesc, unde o iau din loc? Greu e pentru noi, nu pentru ei, care se luptĂŁ pentru putere! Noi ne gĂŽndim ce facem azi, ca sĂŁ mĂŽncĂŁm mĂŽine. Ei se gĂŽndesc cum sĂŁ ne scoatĂŁ la pensie pe la 70 de ani dacĂŁ se poate, pentru cĂŁ ei stau cu fundul pe scaun la serviciu si sĂŽnt odihniti, nu-s vlĂŁguiti ca noi“, a spus un alt pescar, supĂŁrat si el pe clasa politicĂŁ. Vecinul de alĂŁturi a continuat cu prezentarea necazurilor românilor, ĂŽn timp ce se uita fix la pluta care stĂŁtea deasupra apei, parcĂŁ ĂŽncercĂŽnd sĂŁ o hipnotizeze ca sĂŁ se ducĂŁ la fund. „Oricare ar iesi presedinte, tot nu va face nimic pentru a o duce eu mai bine. De asta nu mĂŁ grĂŁbesc sĂŁ mĂŁ duc la vot. Este timp pĂŽnĂŁ la ĂŽnchiderea urnelor. Of, Doamne, cĂŽt ne-ar mai trebui un al doilea Vlad Tepes! MĂŁ gĂŽndesc cu groazĂŁ cĂŁ va veni ziua ĂŽn care copiii ne vor blestema pentru cĂŁ le-am dat viatĂŁ!“. „Eu l-am votat prima datĂŁ pe Vadim. Venea ĂŁsta si fĂŁcea lege ĂŽn tarĂŁ!“, a fost comentariul fĂŁcut de un alt pescar. „LasĂŁ, mĂŁ, bine cĂŁ n-a iesit, cĂŁ ne ĂŽmpusca pe toti“, a replicat vecinul sĂŁu. „Iese GeoanĂŁ, bĂŁieti! Da’, fiti linistiti, tot noi vom fi stĂŁpĂŽni ĂŽn casa noastrĂŁ!“, a zis altul. „S-au sfĂŁdit ca chiorii! MĂŽncĂŁrealĂŁ ĂŽntre ei pentru ciolan!“, au fost alte comentarii pe malul bĂŁltii. Si ĂŽn cĂŽteva minute pescarii si-au dat drumul la gurĂŁ cĂŁ parcĂŁ deveniserĂŁ alti oameni. „MĂŁ gĂŽndesc ĂŽntĂŽi la fizic, la ce pun ĂŽn tigaie, si apoi mĂŁ duc la vot ca sĂŁ o iau ĂŽn bot!“, „Au vĂŽndut tara amĂŁrĂŽtii! Ne-au umilit pe toti. Gata cu ei, sĂŁ vinĂŁ altii la furat. SĂŽnt pescari care stau o zi ĂŽntreagĂŁ cu bĂŁtul ĂŽn mĂŽnĂŁ ca sĂŁ aibĂŁ ce pune seara ĂŽn tigaie, sĂŁ nu se culce cu burta goalĂŁ! De asta nu ne-am dus ĂŽntĂŽi la vot si apoi sĂŁ venim aici!“.

„Dracu’ de irakian a fĂŁcut o crĂŽsmĂŁ ĂŽn poarta fabricii“

Un roznovean, care a lucrat 18 ani la o fabricĂŁ de butoaie, a povestit cu jale cum s-a dus pe Apa SĂŽmbetei societatea la care a lucrat atĂŽta vreme. „Am muncit 18 ani la butoaie si treaba a mers foarte bine. Apoi s-au stricat lucrurile si au vĂŽndut societatea unui irakian, cĂŁ unui român n-au putut s-o dea. Dracu’ de irakian a fĂŁcut o crĂŽsmĂŁ ĂŽn poarta fabricii, ca omu’ sĂŁ nu plece cu banii acasĂŁ, ci sĂŁ ĂŽi lase tot patronului, ĂŽn schimbul bĂŁuturii. Eu i-as ĂŽntreba pe fostii presedinti, pe toti, ce au fĂŁcut el pentru tarĂŁ? De ce sĂŁ votez? Ceausescu a clĂŁdit o tarĂŁ, a dat servicii si case oamenilor! Au venit ĂŁstia si au demolat tot. Îs ĂŽn stare sĂŁ ia si pielea de pe noi dacĂŁ ar putea!“. „DacĂŁ iese GeoanĂŁ, si sigur el iese, ĂŽn douĂŁ luni ĂŽl bagĂŁ pe BĂŁsescu la puscĂŁrie. Ajunge mai rĂŁu ca Ceausescu, ĂŽl ĂŽmpuscĂŁ fĂŁrĂŁ milĂŁ“, a spus apĂŁsat un alt pescar. „S-o crezi tu cĂŁ apucĂŁ sĂŁ-l ĂŽmpuste. Fuge repede la Haissam, ĂŽn Irak!“, a fost rĂŁspunsul dat cu iutealĂŁ de un alt pescar. Un alt „mincinos“, care lucreazĂŁ la CFR de ani de zile, a comparat cum arĂŁta unitatea ĂŽnainte de ‘89 si cum este acum. „PĂŽnĂŁ ĂŽn ‘89 lucram cĂŽte opt pe turĂŁ. Acum lucrĂŁm unu plus unu. CicĂŁ nu are ce face CFR, dar privatizatii carĂŁ cĂŁ nu au timp sĂŁ respire. Noi stĂŁm cu vagoanele goale, cĂŁ asta e politica. DacĂŁ as putea, l-as da pe BĂŁsescu nadĂŁ la pesti! 24 de ore l-as tine cu capul ĂŽn apĂŁ“, a spus cu nĂŁduf un alt pescar, completat de altul: „Si GeoanĂŁ tot aia meritĂŁ. Si el trebuie dat ca nadĂŁ. DacĂŁ ar da 2.000 de euro ca sĂŁ ĂŽi votez, as lua si neamurile moarte la urne; da’ asa, pentru ce sĂŁ renunt la pescuit?!“.
Pestii, nici unul mai mare de zece centimetri, nimereau din cĂŽnd ĂŽn cĂŽnd ĂŽn boabele de porumb, furnica de pĂŁdure, mĂŁmĂŁliguta sau viermii albi sau rosii din cĂŽrlige. Pescarii erau asa prinsi ĂŽn discutiile politice, ĂŽncĂŽt nici nu se mai bucurau de pradĂŁ. Scoteau chiticii din cĂŽrlige, le dĂŁdeau drumul ĂŽn niste bidoane de la bere, pe care le tĂŁiaserĂŁ la gurĂŁ pentru a fi mai largi, si vorbeau ĂŽn continuare despre problemele curente. Le-am urat fir ĂŽntins, dupĂŁ care ne-am vĂŁzut de treaba lĂŁsĂŽndu-i sĂŁ-si termine ideile politice. Pe deasupra apei, sute de ciori zburau parcĂŁ ghidate de telecomenzi. DupĂŁ douĂŁ drumuri dus-ĂŽntors, reveneau pe iarba proaspĂŁt crescutĂŁ de la picioarele podului. Un cĂŁtel, venit cu stĂŁpĂŽnul pe baltĂŁ, ĂŽncerca de zor sĂŁ punĂŁ laba pe o cioarĂŁ, dar efortul sĂŁu era ĂŽn zadar. PasĂŁrea pĂŁrea nepĂŁsĂŁtoare, sĂŁrea de douĂŁ ori si se uita nepĂŁsĂŁtoare la patrupedul care avea chef de joacĂŁ. Pe el nu-l interesa votul...