Gerul a avut si avantaje: virozele au scĂŁzut la jumĂŁtate

• numĂŁrul bolilor de sezon s-au redus la jumĂŁtate din cauza frigului dar si a vacantei scolare

Temperaturile extreme din ultima sĂŁptĂŁmĂŽnĂŁ au avut si o parte bunĂŁ pe lĂŽngĂŁ multiplele dezavantaje. Astfel, numĂŁrul bolilor de sezon precum virozele si pneumoniile s-au redus la jumĂŁtate comparativ cu sĂŁptĂŁmĂŽna precedentĂŁ iar medicii cred cĂŁ explicatia pentru aceastĂŁ ĂŽnjumĂŁtĂŁtire a fost doar gerul care a mai ucis din virusi. Potrivit statisticilor ĂŽntocmite de Directia de SĂŁnĂŁtate PublicĂŁ pe baza raportĂŁrilor fĂŁcute de medicii de familie, ĂŽn perioada 14-20 decembrie, ĂŽn judet s-au ĂŽnregistrat 1.751 de viroze dintre care ĂŽn 45 de cazuri a fost decisĂŁ internarea bolnavilor si 359 de pneumonii, dintre care 150 de bolnavi au fost internati. Cu o sĂŁptĂŁmĂŽnĂŁ ĂŽn urmĂŁ, numĂŁrul virozelor si al pneumoniilor era undeva ĂŽn jur de 4.000 de cazuri, fiind consideratĂŁ drept perioadĂŁ de vĂŽrf epidemiologic. La reducerera considerabilĂŁ a numĂŁrului de viroze si de pneumonii din ultimele zile a contribuit atĂŽt temperaturile extrem de scĂŁzute cĂŽt si vacanta de iarnĂŁ a elevilor care a trimis copiii acasĂŁ de pe data de 14 decembrie, ceea ce a redus si riscul de ĂŽmprĂŁstiere a virusilor ĂŽn colectivitĂŁti. Cu toate acestea, pe parcursul sĂŁptĂŁmĂŽnii trecute, cea mai afectatĂŁ categorie de vĂŽrstĂŁ de cĂŁtre viroze au fost tot copii ĂŽntre 5 si 14 ani, ĂŽn multe cazuri, boala fiind deja contactatĂŁ din timpul scolii dar simptomele au apĂŁrut pe parcursul vacantei. Statisticile DSP mai aratĂŁ cĂŁ ĂŽn perioada 14-20 decembrie s-au ĂŽnregistrat si 28 de cazuri de gripĂŁ sezonierĂŁ dintre care ĂŽn 11 cazuri s-a decis internarea bolnavilor pentru a evita complicatiile ce ar putea surveni. Medicii epidemiologi cred cĂŁ anuntata ĂŽncĂŁlzire a vremii din perioada urmĂŁtoare, cĂŽnd sĂŽnt anuntate chiar temperaturi de peste 10 grade cu plus, va duce la o nouĂŁ explozie a numĂŁrului de ĂŽmbolnĂŁviri de virozĂŁ, gripĂŁ si pneumonie. „Trecerile bruste de la frig la cald slĂŁbesc imunitatea organismului si sensibilizezazĂŁ foarte mult mucoasa nazalĂŁ care este astfel mai permisivĂŁ la virusi. În plus, oamenii a tendinta de a nu se mai ĂŽmbrĂŁca atĂŽt de gros si rĂŁcesc mult mai usor iar boala se rĂŁspĂŽndeste cu mare repeziciune. Pentru viroze si pneumonii nu prea existĂŁ mĂŁsuri de protectie ĂŽn afara reguililor de igienĂŁ personalĂŁ care trebuie sĂŁ fie foarte stricte dar ĂŽn privinta gripei, fie ea sezonierĂŁ fie pandemicĂŁ, oamenii se pot vaccina, fiind singura cale de evitare a bolii“ a declarat medicul epidemiolog, Roxana Pipirigeanu, din cadrul DSP Neamt.