Procurorii laudã frumusetile patriei
Minunatã tarã, cu oameni demni si frumosi, pe dinlãuntru si, mai ales, pe dinafarã, tandrã, catifelatã si cochetã în toate cele. Meleag divin, binecuvîntat de privirea pãrinteascã a Celui de Sus care a desfãcut, din pivnitele ceresti, butoaiele lui nepretuite, astfel încît la tot pasul, prin robinetul desfãcut, curg rîuri nu numai de vin, ci si de lapte, miere si chiar de aluat de cozonac, tocmai bun de vîrît în cuptor. Aceastã descriere, desigur fãcutã cu talent si har scriitoricesc, nu ca un scîrta scîrta pe hîrtie cum sînt eu, apartine nu unui îndrãgostit de frumusetile patriei noastre mioritice, nu unui propagandist al turismului plãtit cu bani grei pentru a ne lãuda, n-are atingere cu Vlahutã si nu s-a împãrtãsit din Nada florilor sadovenianã. De unde e atunci? Cine ne învredniceste astfel, cu excesivã duiosie? Ei bine, panegiricul, destinat unui om, de fapt unei oame, fiindcã pînã la urmã acest laudatio valahorum nu e pentru tarã, ci pentru cea care o sfinteste, e scris de procurori. Ati citit corect - procurori. Pusi ei, prin statutul profesiei, sã cerceteze sterpelirea de bani publici, abuzurile comise de ministresa turismului, doamna Elena Udrea, pãcate semnalate nu de un amãrît de gazetar, intrat în folclorul contemporan si sub elegantul apelativ gãozar, ci de o ditamai comisia parlamentarã, au purces, excitati de un entuziasm de necontrolat, la redactarea acestei înduiosãtoare scrisori de dragoste. Nu voi insista asupra ei (a fãcut-o presa acestor zile) ci asupra preschimbãrii în sine. Ca-n basme: lupul se dãdu de trei ori peste cap si în fatã se arãtã chipes, înalt si proaspãt ca o smicea, Fãt Frumos. Fascinat de frumusetile patriei, datorate fireste doamnei Udrea, procurorul uitã sã se mai zgîiascã prin hîrtii si sã cerceteze iscãlituri si stampile, uitã sã mai verifice dacã bucãtãria licitatiilor a fost respectatã pînã la ultimul gram de verziturã (asa se chema cîndva valuta) si se puse, ca Orfeu, pe cîntat, încît înduiosã si muntii si cîmpiile, iar de Euridice, cea cãzutã în infern, ce sã mai zicem. Se sculã si ea, miscatã de talentul de cobzar al omului legii, cel care de obicei bagã la zdup si nu scoate, lãudîndu-l zeilor, mai precis lui Zeus, fiindcã în vremurile noastre democratia în Olimp s-a demodat iar politeismul s-a dovedit caduc. Si uite asa patria, pe care multi miopi o aproximeazã ca sãracã, mîncatã de somaj, cu preturi alimentare în crestere vertiginoasã, la întrecere, barã la barã, cu impozitele, îsi mai aflã un lãudãtor. Si pentru ca frumusetile patriei sã poarte un nume li s-a spus simplu - Elena Udrea.
Inutil sã mai spunem si noi cã nu asta e misia unui procuror, inutil sã mai amintim si noi cã institutia numitã Curte de Conturi nu si-a isprãvit ancheta în privinta banilor, cam multi, pãpati de Ministerul Turismului sub cîrmuirea plinã de farmec a doamnei Udrea, inutil sã.... Reforma si modernizarea statului, iatã, au început cu o plãcutã surprizã. Procurorii devin avocati, iar anchetatorii, de aici înainte, vor cãuta, atunci cînd, sã presupunem, se ocupã de o crimã, calitãtile sufletesti ale asasinilor. Dar mai sînt la noi în tarã crime? Nici mãcar încetãtenitele omoruri financiare de sute de milioane de euro nu mai pot fi numite astfel. Scepticilor si cîrcotasilor ar trebui sã le crape obrazul de rusine. România a învins. Cum pe cine a învins? I-a învins pe români!
|
Autentificare
