Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Februarie 2010
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 15 Februarie 2010
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Povesti (re)povestite de-nghetul lacului Bicaz

Povesti (re)povestite de-nghetul lacului Bicaz

• lacul de acumulare de la Bicaz a înghetat bocnã în aceastã iarnã • locuintele pe pontoane au fost duse în larg pentru a nu rãmîne suspendate pe mal • odatã lacul înghetat, oamenii îsi amintesc de lucruri ce se petreceau cu multi ani în urmã • pe gheatã se trecea lesne de pe un mal pe altul la pas, sau cu sania trasã de cai ori cu... tractorul •

Lacul Izvoru Muntelui - Bicaz a devenit o mare întindere de gheatã, ca urmare a gerurilor nãpraznice din aceastã iarnã. Temperaturile lunii ianuarie, coborîte mult sub zero grade, au fãcut ca luciul de apã sã capete imaginea unui adevãrat si imens patinoar. Asta, pînã mai zilele trecute, cînd zãpada abundentã a transformat totul într-un alb imaculat, creînd acum impresia unui decor hibernal demn de Polul Nord. ÃŽn imediata apropiere a barajului, locuintele lacustre, ancorate vara la mal, iar iarna slobozite în larg, pentru a nu rãmîne „spînzurate“ de maluri, au fost prinse între gheturi, accesul proprietarilor la acestea fãcîndu-se doar cu piciorul. Ambarcatiunile ce compun flota firmei Moldoturism, sînt puse zilnic în miscare atît cît sã spargã gheata din rada portului, înlesnind astfel coborîrea sau urcarea pontonului hotelului plutitor în functie de cresterea sau scãderea nivelului apei din lac. Din zona portului pot fi observati zilnic pescarii la copcã, precum niste momîi miscãtoare dornice de vreun biban la grãtar. Din spusele marinarilor, lacul n-a mai fost înghetat ca-n aceastã iarnã de vreo cinci ani. „Asta, datoritã iernilor blînde din ultima perioadã, cãci, în urmã cu cîteva zeci de ani, înghetul era o problemã curentã. Nu întîmplãtor, localnicii, învãtati pe atunci cu fenomenul, deveniserã adevãrati temerari, fãcîndu-si trecerea de pe un mal pe altul pe gheatã, scurtîndu-si pe timpul iernii drumul de la Hangu ori Buhalnita la Izvoru Alb“, a povestit unul dintre marinarii din Portul Bicaz. Desigur, omul s-a referit la trecerea pe podul de gheatã cu piciorul, sania sau chiar cu tractorul.

Istorii cu tractorul peste lac si cu activistul de partid

Povestea cu tractorul a rãmas de pominã în istoria locului. „Asta era prin ‘63, cînd un izvoran, Ion Cobuz, tractorist forestier s-a gîndit cum sã-si ducã tractorul de la Buhalnita la Izvoru Alb fãrã sã mai ocoleascã prin Izvoru Muntelui. Nu pentru cã pe-atunci nu s-ar fi gãsit motorinã, dar ca sã ajungã mai repede acasã. Si ce i-a trecut prin cap? A bãgat tractorul în viteza întîi, i-a dat drumul singur, iar el a mers în urmã, la ceva distantã, ca în caz de, doamne fereste, s-ar fi întîmplat sã se rupã gheata mãcar el sã scape. Si-a ajuns cu bine. La început i-am zis cã-i nebun, dar pe urmã l-am fãcut eroul satului. Asta-n glumã, cînd ne întîlneam seara la cîrciumã la un rachiu“, avea sã ne povesteascã nea Ghitã Ungureanu, un izvoran de obîrsie, ce trãieste acum în Bicaz.
Apoi, aveam sã mai aflãm cã cei din Ceahlãu, care aveau fîn în muntele Buba, iarna treceau peste lac si-si cãrau fînul cu sania acasã. Nu mai spunem de cei care treceau cu piciorul. „Dimineata, pe lunã plinã, bãrbatii din Izvoru Alb plecau la lucru, scurtîndu-si drumul tot peste gheatã. Ca sã nu cadã în vreo copcã de-a pescarilor, luau cu ei cîte o beldiutã (n.r. - un bãt mai gros) pe care-o tineau sub brat. Dacã s-ar fi întîmplat sã cadã-n apã, beldia ar fi rãmas pe gheatã, iar omul prins de ea s-ar fi tras afarã. Au fost cazuri de oameni care au avut ghinion, dar au scãpat cu bine alegîndu-se doar cu cîte-o spaimã zdravãnã. Mi-aduc aminte de unul Vasile Feraru si de unul Ursu“, a spus nea Gheorghe Ungureanu. Tot de la el aveam sã mai aflãm una bunã. Prin acelasi an, ‘63, cu ocazia alegerilor de atunci, un oarecare Lupu, activist de partid venit de la centru în campanie prin zonã, trebuia sã aibã o întîlnire si cu electoratul din satul Izvoru Alb. Si cum descinsese întîi la Durãu, trebuia adus la Izvoru Alb foarte repede. De astã datã cãlãuzã a fost chiar nea Ghitã Ungureanu, primar la Izvoru Alb, localitatea avînd pe-atunci statut de comunã. Ca sã ajungã la timp, au luat-o pe scurtãturã, pe gheatã. „Mare i-a fost frica sã nu cadã cumva la apã, asa cã s-a tinut tot drumul de bratul meu. Dupã adunare de la Izvoru Alb, tot asa pînã la Ruginesti, unde-l asteptau masinile oficiale. Cînd s-o vãzut omul pe uscat mi-a zis vreo douã ca sã le tin minte“, ne-a spus izvoranul zîmbind.

Greu si pe la crescãtoriile de pãstrãv

ÃŽn prezent, oamenii din zona lacului nu se mai încumetã s-o facã precum în tinerete, doar cîte vreo-unul, pe ici pe colo, si numai cu piciorul, dar pe distante mici. „Am mai îmbãtrînit si nu mai avem curajul din tinerete. Acum, cînd aud cum scîrtîie gheata sub picioare, mã ia cu frig pe sira spinãrii“, a adãugat interlocutorul nostru. Si totusi, cicã, s-ar mai fi gãsit un curajos, care si-n aceastã iarnã, si-ar fi adus lemnele din Izvoru Alb, peste lac, cu sania trasã de cal, dar nimeni nu stie exact despre cine ar fi vorba. Cît priveste latura stiintificã a fenomenului, specialistii spun cã înghetul lacului începe întotdeauna din amonte, la vãrsarea rîurilor Bistrita si Bistricioara de unde se extinde treptat în functie de durata si intensitatea temperaturilor scãzute, pînã spre baraj. ÃŽn faza maximã de înghet, podul de gheatã mãsoarã o grosime care variazã între 40 si 60 de centimetri în zona de la coada lacului si 10 - 15 centimetri la baraj. Dezghetul se realizeazã pe etape, primele semne de dezghet ivindu-se, la început de martie, tot în zona din amonte, adicã la vãrsarea Bistritei în lac. Revenind la modul în care oamenii localitãtilor riverane lacului si-au adaptat de-a lungul timpului preocupãrile cotidiene la conditiile de înghet a apei, circulã în zonã tot felul de povesti, care mai de care mai interesantã. Cert este, cã probleme au fost si sînt. Doar un exemplu: crescãtoriile de peste, nu putine la numãr, se confruntã cu mari probleme cînd lacul îngheatã. Bazinele rãmînînd sub gheatã, alimentarea pãstrãvului se face doar la copcã. Fenomenul îngreuneazã, astfel, supravegherea stãrii de crestere si a sãnãtãtii efectivelor piscicole, iar transportul cu barca a materialelor si a personalului este înlocuit cu transportul pe sanie. De aceea, se spune cã-n prezent, lumea priveste fenomenul înghetului ca pe o greutate în plus, fie cã-i vorba despre omul de rînd ori despre întreprinzãtorii piscicoli, fie despre cei aflati la cîrma serviciilor turismului din zonã. Norocul e, cã în ultima vreme, înghetul se produce mult mai rar ca-n trecut.

Articol afisat de 3056 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ion ASAVEI)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri Alte Titluri Stiri Alte Titluri
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective