Dragostea pentru Steaua si... chirpicii
• dragostea pentru Steaua a fãcut prozeliti si la Recea, comuna Ion Creangã • o cocioabã, din lut si bãlegar a fost „înnobilatã“ cu siglele echipei din Ghencea, realizate din litere gen scriere grafitti • Echipa de fotbal Steaua Bucuresti are sustinãtori fanatici în toate colturile tãrii si peste hotare, însã nu stiu ce ar spune Gigi Becali cînd ar afla cã numele formatiei pe care o „pãstoreste“ a fost „imortalizat“ pe... lut si b
ãlegar. Cu ultimul aspect ar fi familiarizta europarlamentarul nostru, mai ales cã are în „bãtãtura“ din Pipera cîteva zeci de oi, ca sã-si aducã aminte de unde a plecat. Miracolul cu grafitti pe chirpicii unei case pãrãsite din satul Recea, comuna Ion Creangã, atrage privirile oricãrui trecãtor ce-si face de lucru prin zonã. Casa este într-un grad avansat de degradare, din cauzã cã, dupã moartea proprietarilor nimeni nu a mai avut grijã de gospodãrie, iar rudele rãspîndite prin tarã si strãinãtãti nu s-au mai interesat de locurile natale si de cãsuta pãrinteascã. Vecinii, „economi“ si „strîngãtori din fire“ au avut „grijã“ de geamuri, usi si ce a mai fost prin curte, dar mai ales de gardul împrejmuitor. ÃŽn fata tristei cocioabe s-a format un maidan pe care împãtimitii de fotbal mai joacã cîte o „miutã“ si unii, mai cu talent, si-au etalat dragostea fatã de echipa favoritã, Steaua. Cei care au scris cu „rosu“, pe peretii exteriori, nu au fost la fel de talentati ca cel care a inserat numele Steaua dupã toate regulile grafitti-ului. Acesta este singurul lucru mai viu, mai vesel, de pe peretii coscoviti de paianta umezitã. Norocul iubitorilor ros-albastrii a fost cã nu au avut rivali chibiti rapidisti, dinamovisti sau de la alte formatii. „Copchii ãstia de pe aici, s-au mai giucat cu minjea si au mîzgîlit pãretii. Scoalã nu mai învatã, ci sî facã mai bat bãsîca. Casa asta e pãrãsîtã de mult, de cînd au murit a lui Grigore. Au avut copchii multî, dar îs zburãtãciti prin lume, pi la Bacãu sî nimeni nu vine sã vîndã locul sau sã repare hardughia“, a spus mãtusa Maria, de peste drum. Primarul comunei, Petricã Prichici, a precizat cã au fost multi doritori sã cumpere aceastã proprietate, însã n-au avut de la cine. „Constantin Grigore si femeia acestuia au decedat cu mai multi ani în urmã si casa a rãmas fãrã stãpîn. Au avut vreo sase copii, însã toti îs plecati din sat, fie la Bacãu, dupã cum am auzit, sau la muncã peste hotare. Locul este sumbru si nu face bine la imaginea satului. Copiii au luat în primire locul si mai joacã fotbal, pe tãpsanul din fatã. Tot ei cred cã au scris si pe pereti. Multi din sat au vrut sã cumpere locul, pentru cã este la marginea drumului judetean si poate oferi multe oportunitãti, însã nu au avut cu cine încheia contractul de vînzare-cumpãrare“, a declarat primul gospodar al comunei Ion Creangã.
|