Foniatria, un vis departe de a deveni realitate
TXT DESCHIDERE
FOTO: buburuzan,gheorghe2.jpg
• medicul sef al Sectiei ORL de la Spitalul Roman, Gheorghe Buburuzan este singurul foniatru din Moldova • demersurile sale de a înfiinta un centru foniatric la Roman au esuat, pentru cã în opinia sa, statul român nu dã „doi bani“ pe vocea profesionistilor vocali • desi în România existã doar sase foniatri, nici un teatru nu are angajat un foniatru, asa cum se întîmplã în strãinãtate • Oportunitatea înfiintãrii unei retele foniatrice la Roman, s-a ivit în
urmã cu mai multi ani, cînd medicul sef al Sectiei ORL, Gheorghe
Buburuzan s-a supraspecializat în acest domeniu. Din pasiunea
pentru a aprofunda acest segment medical, orelistul romascan s-
a specializat în domeniul foniatriei, gratie profesorului Bogdan
Constantinescu, cel care a initiat realizarea unei retele foniatrice în
România, pentru prima datã, în urmã cumai multi ani. Printre putinii
medici orelisti din tarã care au obtinut competenta în foniatrie, sub
îndrumarea fondatorului foniatriei în România, profesor Bogdan
Constantinescu, se numãrã si seful Sectiei ORL, de la Spitalul
Roman. „Foniatria este în tãrile civilizate o retea stabilã, la sase orelisti existînd cîte un foniatru. Raportat la populatie, la 200.000 de locuitori ar trebui sã existe cîte un foniatru. Cu alte cuvinte, pentru cei aproximativ 200.000 de locuitori din zona Roman, prezenta unui foniatru ar fi normalã, numai cã, în România existã unul în toatã Moldova. M-am specializat în foniatrie, datoritã frumusetii acestei specializãri. Profesorul Bogdan Constantinescu, desi pensionat în prezent, rãmîne o personalitate de notorietate în domeniu. La vremea respectivã, domnia sa a încercat sã obtinã de la minister fonduri pentru foniatrie si n-a reusit, nimeni nu l-a ascultat, atunci a încercat sã formeze o retea în foniatrie, pe care n-a reusit sã o finalizeze, pentru cã s-a pensionat. Aceastã specializare medicalã se mai numeste comunicologie si se adreseazã profesionistilor vocali din muzicã grea si trecînd la cea usoarã. Nu discutãm despre manele sau alte stiluri care sînt «rãgete» si nu fac parte din ceea ce se numeste muzicã. Profesionisti vocali mai sînt actorii, avocatii, telefonistele, stiristii din televiziuni, profesorii. Din cauza folosirii incorecte a vocii mai fac disfonii hiperfunctionale ciobanii si tiganii, care au acea voce rãgusitã, spartã, însã pentru ei nu are importantã, pentru cã oile suportã orice fel de voce, abia îsi recunosc mai usor ciobanii. Nu cred cã voi mai apuca sã vãd o retea foniatricã în România“, a declarat doctor Gheorghe Buburuzan, medic primar ORL, specialist în foniatrie. Acesta a mai precizat cã, foniatria nu este o meserie bãnoasã, astfel cã nici un orelist nu-si pemite sã facã o specializare pe banii lui, ca mai apoi sã nu fie plãtit mai bine. O astfel de retea ar fi trebuit finantatã de cãtre stat. Desi în România existã doar sase foniatri, nici un teatru nu are angajat un foniatru, asa cum se întîmplã în strãinãtate. Vocea profesionistilor vocali trebuie supravegheatã de un medic foniatru personal al institutiei, pentru cã o voce e o valoare nationalã. Orelistul romascan considerã cã statul român face asigurãri medicale pentru genunchiul fotbalistilor, dar nu si pentru vocea unui cîntãret de muzicã clasicã. „Am sperat cã voi putea înfiinta la Roman un centru de foniatrie, însã posibilitãtile au fost minime. Dacã în urmã cu cîtiva ani speram sã mai obtin încã cinci paturi în acest scop, însã dupã ce am fãcut cerere cãtre conducerea spitalului de atunci, mi s-au mai luat cinci paturi, încît Sectia ORL a devenit compartiment cu 20 de paturi. Strãdania mea de a clãdi un domeniu medical absolut nou în Moldova s-a lovit de ceea ce se întîmpla practic în toatã tara, dezinteres pentru pacienti, reforma medicinei românesti s-a oprit în urmã cu 20 de ani si probabil vor mai trebui încã pe atît pentru ca aceasta sã se realizeze. Probabil cã vor mai dura încã 20 de ani pînã la adevãrata reformã în Sãnãtate, deoarece educatia comunistã de pe vremuri s-a transmis si atualilor conducãtori în total dispret fatã de suferintele poporului. ÃŽn România, sistemul sanitar detine cel mai mic procent din produsul intern brut, din Europa, însã nici unui guvernant nu-i este rusine cu o atfel de politicã sanitarã, ori nu se poate face reformã, fãrã bani. Ideea de a reforma medicina cu putin peste trei procente din PIB, este cel putin penibil, dacã nu chiar o jignire pentru poporul român. Consider cã pentru un ministru al Sãnãtãtii care a primit doar trei procente din PIB, un gest normal ar fi o demisie. Dacã toti ministrii Sãnãtãtii ar refuza banii putini pentru sãnãtate, ar demisiona, poate sistemul sanitar în România ar prinde contur. Atîta vreme însã cît situatia va continua, va fi tot asa. ÃŽn 20 de ani, un singur ministru care a înteles lucrul acesta si a demisionat tocmai din aceste motive, a fost profesorul Brukner. ÃŽn 20 de ani, un singur ministru al Sãnãtãtii a avut demnitate, probabil vor mai trece încã pe atîtia ani, pînã vom avea un ministru demn de a ocupa aceastã functie. Astept sã vãd un astfel de ministru, încã nu-l cunosc“, a mai precizat doctor Gheorghe Buburuzan, specialist foniatru.
|
Autentificare
